Autismul și consumul de droguri
Între specialiști tema utilizării drogurilor recreative de către adolescenții și adulții suferinzi de autism este un subiect frecvent de dezbatere și confruntare. Unele studii indică faptul că indivizii cu autism au probabilitatea mai scăzută de a consuma acest tip de droguri, pe când altele sugerează un risc mai ridicat de abuz de substanțe sau de folosirea lor incorectă.
Echipa de la Centrul de Cercetare pentru Autism din Cambridge a folosit o metodă mixtă pentru a considera atât frecvența de consum de substanțe printre indivizii cu autism, cât și „auto-denunțul” privitor la consumul acestui tip de substanțe.
Per total, 1.183 de adolescenți și adulți cu autism și 1.203 adolescenți și adulți fără autism, cu vârste cuprinse între 16-90 ani, au oferit informații privind consumul lor de substanțe printr-un chestionar online anonim. Din acest grup, 919 persoane au oferit răspunsuri mai elaborate legate de experiența lor cu consumul de substanțe.
Adulții cu autism față de cei fără autism erau mai puțin predispuși să consume substanțe. Doar 16% din adulții cu autism, comparativ cu 22% din adulții fără autism au declarat că fac uz de alcool trei zile sau mai mult pe săptămână în medie. În mod similar, doar 4% din adulții cu autism au declarat un consum excesiv de alcool comparativ cu 8% din adulții care nu suferă de autism.
Au fost observate de asemenea și niște diferențe în tiparele de consum de substanțe: probabilitatea ca persoanele de sex masculin cu autism să raporteze că au fumat sau consumat droguri a fost mai mică față de cei fără autism. Spre deosebire de acestea, echipa nu a descoperit diferențe în tiparele de frecvență a fumatului sau consumului de droguri între persoanele de sex feminin cu autism sau fără această afecțiune.
Cu toate acestea, în ciuda ratei scăzute de consum de substanțe per total, descoperirile calitative ale studiului ne oferă o imagine mai puțin optimistă: adulții suferind de autism erau predispuși la un consum de nouă ori mai mare față de cei fără autism de droguri recreaționale, cum ar fi marijuana, cocaina sau amfetamina, cu scopul de a ține sub control anumite simptome nedorite, incluzând simptomele asociate autismului.
Drogurile au fost utilizate pentru a reduce suprasolicitarea senzorială, să ajute la concentrarea mentală, și pentru a oferi o senzație de rutină, printre alte motive. Câțiva participanți cu autism de asemenea au menționat folosirea substanțelor pentru a-și masca autismul. Cercetarea realizată în trecut a arătat că acest tip de management comportamental, cunoscut ca și camuflare sau compensare, a fost corelat cu epuizare emoțională, sănătate mentală proastă, și chiar risc mai ridicat de suicid printre adulții cu autism. Adolescenții și adulții cu autism au fost de trei ori mai predispuși la a folosi substanțe pentru managementul simptomelor problemelor mentale precum anxietatea, depresia și gândurile suicidare.
Elizabeth Weir, cercetătorul responsabil de conducerea studiului, a spus: „Facptul că substanțele curent clasificate drept droguri pot fi sau nu utilizate în scop medical rămâne o problemă deschisă. Este evident că sistemele actuale de sănătate și suport social nu satisfac nevoile multor adolescenți și adulți cu autism.”
