Arhivă categorie Informatii utile

deEchipa FunPsi Club

Grija pentru bani determină femeile să cheltuie mai mult

Conform unui studiu realizat de către Universitatea Hertfordshire, în perioade de criză, femeile tind să cheltuie mai mulți bani și sunt mai expuse riscului bolilor mentale.

Studiul coordonat de către profesorul Karen Pine, realizat pe un eșantion de 700 de femei, indică faptul că 79% dintre participante fac achiziții exagerate doar pentru a își ridica starea de bine.

Astfel, o parte dintre femei utilizează cumpărăturile ca o metodă de echilibrare emoțională, o modalitate de a se „anestezia„ față de dificultățile vieții sau de nemulțumiri. Deci, grija pentru bani, paradoxal, împinge femeile să cheltuie mai mult, conform studiului.

Capacitatea de control a emoțiilor este crucială pentru sănătatea mentală și fizică a indivizilor. Oamenii adoptă o varietate de soluții și moduri de a păstra echilibrul, printre care drogurile sau alcoolul.

Cumpărăturile, după cum pare, este una dintre metodele adoptate tot mai des de către femei.

„În același timp, mai rău, dacă ele nu pot cheltui, putem asista la o creștere a incidenței problemelor mentale, în special legate de anxietate și depresie” a explicat profesorul Pine.

Nu toate femeile din studiu și-au manifestat bucuria sau satisfacția în ceea ce privește abuzul de cumpărături. 25% au declarat că regretă, se simt vinovate sau rușinate în urma acestui tip de comportament.

deEchipa FunPsi Club

Secretul fericirii: prietenii sau familia?

Există momente în care este dificil să decizi când te simți mai bine: alături de prieteni, lângă partener sau lângă proprii copii. Un nou studiu aduce clarificări în ceea ce privește secretul fericirii.

Rezultatele, publicate în Journal of Personality and Social Psychology, indică o diferențiere clară între trei contexte generatoare de fericire sau stare de bine. Primul se referă la compania prietenilor, al doilea la prezența partenerului intim iar al treilea la activități cu proprii copii.

Profesorul Nathan Hudson, coordonatorul cercetării, subliniază faptul că rezultatele sunt legate mai ales de activitățile recreative pe care le desfășurăm cu cei din jurul nostru.

Statistic tindem să petrecem mai mult timp plăcut în compania prietenilor, decât a familiei. În cazul partenerului intim și al copiilor sunt prezente activități mai puțin interesante, obligații, decizii care presupun aspecte critice.

Datele studiului

La studiu au participat peste 400 de persoane, cărora li s-a cerut să aprecieze sentimentele lăsate de diverse experiențe alături de prieteni, copii și partener. Aprecierile au fost solicitate în spectrul „fericire”, „satisfacție”, „sens de împlinire”. Fiecare emoție a fost cuantificată cu un scor între zero și șase.

Concluziile studiului indică înspre faptul că secretul fericirii se plasează în zona prietenilor. De exemplu, activitățile de socializare ocupă 65% din timpul petrecut cu prietenii și doar 28% din timpul petrecut cu partenerul.

În ceea ce privește timpul petrecut în compania propriilor copii, subiecții l-au evaluat ca fiind pozitiv, chiar și atunci când este vorba de îngrijirea lor. Astfel, relația cu propriul partener rezultă cea mai puțin generatoare de fericire, comparativ cu prietenii și copiii.

Totuși, în condițiile în care au fost eliminate din ecuație activitățile care presupun îndatoriri, subiecții au raportat niveluri relativ egale de fericire față de toate cele trei contexte.

„Este foarte important să creăm oportunități pentru relaționare pozitivă cu partenerul intim și copiii” a specificat Hudson.

deEchipa FunPsi Club

Cum influențează bacteriile intestinale personalitatea

Un studiu recent dezvăluie legătura dintre bacteriile din intestin și viața nostră socială.

Cercetătorii au demonstrat faptul că există o corelație între bacteriile intestinale, responsabile în mod principal cu diverse faze ale digestiei, și afecțiuni psihiatrice, precum depresia sau autismul.

Dar, până în prezent, microbiota intestinală nu a fost asociată, în concluziile experiementale, cu trăsăturile de personalitate.

655 de indivizi au fost implicați într-un studiu realizat de către Oxford University, concentrat pe axa microbiotă-intestin-creier.

Astfel, rezultatele analizei eșantioanelor de materie fecală au fost corelate cu datele extrase din chestionare despre personalitatea, comportamentul, viața socială, sănătate, obișnuințele alimentare și dinamica demografică a fiecărui participant.

Una dintre concluzii a fost că persoanele care au o viață socială dinamică prezintă și o diversitate mai mare a bacteriilor din intestin, aspect corelat și cu o sănătate generală mai stabilă.

„Studiul indică faptul că persoanele sociabile tind să aibă un număr ridicat dintr-un anumită spectru de bacterii, care este mai puțin prezent la persoanele cu autism” declară Katerina Johnson, coordonatorul cercetării.

deEchipa FunPsi Club

Cocktailurile stratificate inspiră anticoncepționale pentru bărbați

De decenii femeile sunt responsabile cu prevenirea sarcinilor nedorite, însă a sosit timpul anticoncepționalelor masculine, reversibile și pe termen mediu.

Soluțiile contraceptive feminine au de multe ori efecte secundare nedorite și pot duce la creșterea riscului apariției bolilor vasculare sau a cancerului mamar.

Cele mai comune forme de contracepție masculină sunt ori de scurtă durată, cum ar fi prezervativul, ori definitive, cum ar fi vasectomia. În timp ce prezervativul uneori eșuează, alteori lipsește, vasectomia pur și simplu elimină bărbatul din planurile speciei.

Pornind de la cocktailurile stratificate, cercetătorii au dezvoltat o nouă formă de contracepție masculină. Pe scurt, un cocktail stratificat își schimbă complet caracteristicile dacă este amestecat sau încălzit.

Astfel, Xiaolei Wang împreună cu echipa sa de cercetare, au aplicat același principiu pentru a modifica funcționarea canalului deferent, organ responsabil cu pregătirea ejaculării.

În fază experimentala, soluția presupune injectarea unei compoziții formată din patru straturi, care își pierde caracteristicile daca este expusă la căldură de o anumită intensitate.

Cele patru straturi sunt: un hidrogel care formează o barieră fizică, nano-particule de aur care se încălzesc când sunt iradiate cu infraroșu, acid etilendiamminotetraacetico (EDTA), plus un alt strat de nano-particule.

Experimentul a fost desfășurat pe șoareci de laborator masculi, cărora li s-a injectat substanța. Timp de două luni aceștia nu au mai fertilizat nicio femelă. Redobândirea capacităților reproductive s-a produs după încălzirea, timp de câteva minute, a zonelor genitale a șoarecilor. După încălzire, ca în cazul cocktailurilor, straturile injectate s-au amestecat și au pierdut caracteristicile contraceptive.

O astfel de soluție, în cazul bărbaților, ar putea fi pe termen mediu și, mai ales, reversibilă. Cât de invazivă ar putea fi, consecințele pe termen lung și mai ales eficiența sunt aspecte asupra cărora cercetătorii încă investighează.

Cum influențează anticoncepționalele sănătatea psihică

În același timp, ar putea reduce în mod semnificat problemele în cupluri, din multiple puncte de vedere: de la eliminarea stărilor depresive, a conflictelor sau a anxietății, până la echilibrarea rolurilor și a responsabilităților.

deEchipa FunPsi Club

Atenția la sugari poate fi simptom ADHD

Comportamentele care vizează atenția, observate la bebelușii cu vârsta de 12 luni, par a fi simptom ADHD, observabil la vârsta de 4-5 ani.

Conform studiului, publicat de către Journal of Attord Disorders, reiese că au fost găsite asocieri semnificative între atenția senzorială non-socială, la sugarii cu vârsta de până la 12 luni și deficitele funcției executive, la cei de 4-5 ani.

Deși concluziile pot fi parțial atribuite modului de evaluare, prin raportul completat de către părinți, rezultatele sunt, de asemenea, în concordanță cu numeroasele cercetări anterioare care, descriu legăturile dintre ADHD și deficitele funcției executive.

În cadrul acestui studiu, 229 de părinți au completat chestionarul pentru primul an, o măsură de prevenție menită să identifice sugarii cu risc pentru un eventual diagnostic de tulburare a spectrului de autism.

Trei ani și jumătate mai târziu, când copiii aveau vârsta preșcolară, părinții au raportat despre simptomatologia ADHD și abilitățile funcției executive.

Astfel, una dintre concluziile studiului a fost că, atenția senzorială non-socială la vârsta de 12 luni a fost asociată semnificativ cu severitatea simptomelor de ADHD, la copiii de 4-5 ani.

deEchipa FunPsi Club

Teama de a „rămâne pe dinafară” lovește toate vârstele

Anxietatea socială generată de teama că alții se distrează fără tine, adică de a „rămâne pe dinafară” nu este caracteristică doar adolescenților.

Conform unui studiu recent, publicat de către Washington State University în Journal of Social and Personal Relationships, FoMO (Fear of Missing Out – „Teama de a Rămâne pe Dinafară”, n.tr.) este asociată mai degrabă cu singurătatea, stima de sine scăzută și lipsa de îngăduință față de propria persoană, mai degrabă decât cu vârsta.

„FoMO nu este o frică prezentă doar la adolescenți sau tineri. Este vorba despre diferențele individuale, la orice vârstă” afirmă Chris Barry, profesor de psihologie și coordonatorul studiului. „Ne-am fi așteptat ca FoMO să aibă o incidență înaltă în grupurile de tineri, mai ales din cauza uriașei interacțiuni de pe platformele de socializare, însă rezultatele au demonstrat altceva” continuă acesta.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 400 de subiecți, cu vârsta între 14 și 47 de ani. Rezultatele indică faptul că platformele de socializare nu reprezintă un bun predictor pentru FoMO. De exemplu, două persoane cu același nivel de interacțiune pot avea atitudini diferite față de activitățile cercului de cunoștințe.

„Nu toți avem același grad de FoMO, dar predispozițiile naturale pot fi exacerbate în contextul platformelor de socializare” explică Barry. De asemenea, pare că teama nu este legată de percepția generală a calității vieții, deci nu reprezintă o anxietate socială covârșitoare.

Pentru cei care se simt lăsați pe dinafară, soluția presupune concentrarea pe propriile oportunități de creștere, analiza realistă a propriilor reușite, creșterea nivelului de auto-stimă și auto-îngăduință. De asemenea, ar trebui făcute acțiuni concrete pentru reducerea singurătății și, mai ales, deturnarea atenției față de experiențele de viață ale altora.

deEchipa FunPsi Club

Riscul de infarct la vârstă adultă se vede din adolescență

Un studiu recent a demonstrat faptul că anxietatea și depresia din adolescență crește cu 20% riscul infarct la vârstă adultă.

În cadrul evenimentului ESC Congress 2020, Dr. Cecilia Bergh de la Örebro University, Suedia, a declarat: „Urmăriți cu atenție semnalele de stres, depresie sau anxietate care ies din normal în adolescență, căutați ajutor dacă problemele par să persiste. Dacă încurajăm un stil de viață sănătos cât mai devreme posibil în copilărie sau adolescență, sunt mai multe șanse ca acesta să persiste la vârstă adultă și să îmbunătățească sănătatea pe termen lung”.

Există semne că starea de bine mentală tinde să se deterioreze la tineri. Studiul realizat de Bergh a demonstrat corelația dintre depresie în adolescență și riscul crescut pentru bolile vasculare la vârstă adultă.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 238.013 persoane, născute între anii 1952 și 1956.

deEchipa FunPsi Club

Zâmbetul: cum influențează creierul un creion ținut între dinți

Cercetători ai University of South Australia au publicat recent un studiu despre cum modifică starea de spirit o activitate musculară stimulată artificial, cum ar fi zâmbetul simulat.

Rezultatele sunt cu atât mai interesante cu cât au fost făcute publice în contextul pandemiei Covid-19, al creșterii alarmante a nivelului de anxietate și de depresie.

În timpul experimentului au fost observate două condiții principale: cea a trăirilor emoționale și cea a posturii, implicit recunoașterea expresiilor faciale.

Condiția de zâmbet a fost creată forțând mușchii să ia poziția caracteristică acestuia, dar fără stimularea cognitivă care produce expresia în sine.

Cu alte cuvinte, participanții la experiment au ținut între dinți un creion care a forțat mușchii faciali să se comporte, mecanic, exact ca în timpul zâmbetului natural. Rezultatele au indicat faptul că mișcarea musculară a influențat atât auto-percepția stării cât și pe cea a persoanelor din jur. Aceștia din urmă, în ciuda modului evident în care mușchii faciali au fost forțați să se contracte, au interpretat totuși expresia ca zâmbet și au reacționat în consecință.

„Când mușchii îți spun că ești fericit, ești predispus să vezi lumea din jurul tău într-un mod pozitiv” susține Dr. Marmolejo-Ramos. „În cadrul cercetării am descoperit că stimularea forțată a zâmbetului stimulează amigdala, centrul emoțional al creierului, să elibereze neuro-transmițători care încurajează o stare generală pozitivă” a explicat acesta. Astfel, sistemele perceptiv și motor sunt inter-conectate.

Descoperirea poate avea implicații utile în terapie și în tehnicile de stimulare controlată a stării mentale.

deEchipa FunPsi Club

Ce pot face dacă sunt hărțuit

Nu există o soluție simplă la bullying sau cyberbullying sau vreo metodă verificată de a aborda un agresor.

Și pentru că hărțuirea este rar limitată la 1-2 incidente trebuie și tu, la fel ca agresorul, să fii perseverent în a raporta fiecare incident de hărțuire până se oprește.

Ține minte: nu există nici un motiv pentru care să accepți să fii hărțuit.

Dacă simți că ești ținta agresiunii de tip bullying, primul pas este să ceri ajutorul unei persoane în care ai încredere, precum părinții tăi sau un membru apropiat al familiei sau un alt adult de încredere.
Apoi:

  • Nu te învinovăți, pentru ca nu este vina ta. Indiferent ce zice sau ce face un agresor, nu ar trebui să fii rușinat de ceea ce ești sau ce simți. Agresorul este persoana cu probleme, nu tu.
  • Nu răspunde la nici un mesaj sau postare de hărțuire despre tine, oricat ar fi de dureros sau neadevărat. Răspunzând nu faci decât să agravezi situația; agresorul exact asta își dorește – să te provoace, așa că nu-i da satisfacție.
  • Încearcă să vezi bullyingul dintr-o perspectivă diferită. Agresorul este de fapt o persoană nefericită, frustrată, care vrea să aibă control pe sentimentele tale ca să te simți la fel de rău ca și el.
  • Nu cauta răzbunare pe un hărtuițor prin a deveni tu însuți unul. Din nou, asta nu va face decat să agraveze problema și se poate ajunge și la consecințe legale pentru tine. Dacă nu ai spune ceva unei persoane în față, n-o spune nici în online.
  • Nu te lăsa batut – nu agrava un incident de hărțuire stând prea mult asupra lui, citind întruna ce a scris;
  • Păstrează evidența hărțuirilor online asupra ta, a mesajelor text, a capturilor de ecran de pe site-uri pentru a le raporta la un adult de încredere. Dacă nu le raportezi, agresorul va deveni adesea si mai agresiv.
  • Raportează amenințările cu lezarea fizică sau cu conținut sexual inadecvat la poliție
  • Nu posta informații personale precum adresa sau numărul de telefon și nu le împărtăși pe acestea cu persoane necunoscute. Ai grijă ce tip de poze postezi sau distribui.
    Păstrează-ți parolele doar pentru tine. Nu le spune nici măcar prietenilor.
  • Nu răspunde unor mesaje atunci când ești nervos sau supărat. Un răspuns din partea ta poate încuraja hărțuitorul să continue.
  • Întrerupe comunicarea cu hărțuitorul, blocându-i adresa de email, nr. de telefon și șterge-l din lista de contacte și în rețelele sociale. Raportează activitatea sa la furnizorul serviciului de Internet, al rețelei de socializarea sau la site-ul de pe care te harțuiește.
  • Dacă îți este greu să vorbești cu părinții tai despre ce ți se întâmplă, să știi că sunt lucruri pe care le poți face pentru a ușura comunicarea. Alege momentul dialogului când știi că îți pot acorda toată atenția lor. Explică cât de serioasă este problema pentru tine. Nu uita că este posibil ca ei să nu fie atât de familiarizați cu tehnologia pe cât ești tu, deci se poate să fie nevoie să îi ajuți să înțeleagă ce se întâmplă. Poate că nu vor avea soluții imediate pentru tine, dar sunt șanse foarte mari ca ei să dorească să te ajute și împreună puteți găsi o soluție.
  • Caută suport la cei care nu te hărțuiesc. De multe ori, sunt mai multe persoane decât ai putea crede cărora le pasă de tine și sunt dornice să te ajute. Asta îți va scădea din stres și îți va crește stima de sine și rezistența. Dacă vorbești cu un părinte, profesor, consilier școlar sau alt adult de încredere – nu înseamnă că ești slab sau că este ceva în neregulă cu tine.
  • Caută să te conectezi cu persoane în viața reală și care nu sunt părtași la nici o hărțuire și focusează-te pe experiențele pozitive din viața ta.
  • Dacă observi că o persoană pe care tu o cunoști este ținta unei astfel de agresiuni, încearcă să îți oferi susținerea. Spune-i că nu trebuie să raporteze nimic în mod formal, dar că este esențial să vorbească cu cineva care să îl poată ajuta. Ajută-l să se gândească la ce ar putea spune și cui. Nu uita că în anumite situații consecințele agresiunilor online pot pune în pericol viața. Vorbele tale pot face diferența.

Nu uita – oricine poate deveni victima cyberbullyingului.

În încheiere îți mulțumesc că m-ai ascultat și sper ca ți-am fost de folos!

Abonează-te la canalul de Youtube pentru a fi la curent cu cele mai interesante episoade din „Minutul PSI”. Îți mulțumesc și dacă ne apreciezi pagina de facebook FUN-PSI.

deEchipa FunPsi Club

Ghid de vară pentru copiii cu ADHD

În plină pandemie, siguranța pe timpul verii înseamnă activități care implică distanțare socială, dar care pot fi distractive pentru copiii cu ADHD.

Folosiți aceste strategii pentru a comunica mai bine, pentru a crea activități la care să poată participa întreaga familie.

  1. Înfruntați mai întâi emoțiile și sentimentele dificile. Copiii și adolescenții cu ADHD se luptă adesea cu reglarea emoțională, flexibilitatea și controlul impulsurilor.
    Au niveluri scăzute de toleranță ceea ce poate duce la anxietate, furie și frustrare. Aceste emoții dificile contribuie la stresul familiei.
    Ascultați copilul și reflectați la ceea ce auziți, ca exercițiu de validare și empatie.
    Redirecționați atenția copilului către ceva calmant, atunci când este stresat sau supărat.
  2. Creați o rutină zilnică. Identificarea obiectivelor mari și pe termen lung pentru vară, nu va însemna mult fără un plan, pentru a le putea parcurge. Rutinele ajută la păstrarea consecvenței și la îmbunătățirea cooperării.
    Alături de familie, concepeți o rutină care valorează statornicia peste rigiditate și predictibilitatea peste restricție.
    Rutina ar trebui să stabilească regulat timpul de trezire, culcare și masă, precum și perioade pe parcursul zilei pentru activități, inclusiv ora de privit la televizor și socializarea online.
    Temelia oricărei rutine solide este colaborarea. Când vreți sa stabiliți un plan, întrebați copilul ce contează mai mult pentru el, iar acest lucru poate asigura implicarea lui.
    Odată ce planul este stabilit, scrieți tot ce ați propus și păstrați-l într-un loc vizibil, aspect important pentru copilul cu ADHD.
  3. Prea mult timp petrecut în fața unui ecran, indiferent dacă este un televizor sau un telefon mobil, este de departe cea mai mare preocupare în rândul părinților.
    Găsirea echilibrului din acest punct de vedere reprezintă o provocare pentru toate familiile. Cu atât mai mult acum, când utilizarea crescută a tehnologiei este normală și inevitabilă.
    Pentru a nu genera conflicte, stabiliți cât timp va putea avea acces la tehnologie și oferiți-i timp bonus, atunci când are comportamente dorite, cum ar fi finalizarea temelor de vacanță sau a sarcinilor. Astfel îl ajutați să înțeleagă că timpul petrecut în fata ecranului este un privilegiu.
  4. Socializare sigură. Copiii sunt plictisiți, frustrați și singuri. Ei au nevoie de prietenii lor și le revine părinților datoria, să-i ajute să ajungă la un echilibru, între siguranța personală și suspendarea timpului petrecut online.
    Mergeți cu ei în parcuri, unde își pot întâlni prietenii și unde pot interacționa și cu alte persoane, respectând regulile de distanțare socială.