Arhivă etichetă adhd

deadmin_funpsi

Dieta: rol cheie în simptomele ADHD la copii

Studiul arată că mai multe fructe și legume înseamnă mai puțină neatenție

Ca parte a unui studiu mai amplu, cercetătorii au cerut părinților a 134 de copii cu simptome ADHD să completeze un chestionar detaliat despre alimentele tipice pe care le consumă copiii, inclusiv dimensiunea porțiilor, pe o perioadă de 90 de zile.

Un alt chestionar le-a cerut părinților să evalueze simptomele de neatenție ale copiilor – un semn distinctiv al ADHD, cum ar fi dificultăți de a rămâne concentrați, nerespectarea instrucțiunilor, dificultăți de a-și aminti lucruri și dificultăți de reglare a emoțiilor.

Rezultatele au arătat că subiecții care au consumat mai multe fructe și legume au prezentat simptome cu severitate redusă de neatenție, după cum afirmă Irene Hatsu, co-autor al studiului și profesor asociat de nutriție umană la Universitatea de Stat din Ohio.

„O dietă sănătoasă, care include fructe și legume, poate fi o modalitate de a reduce unele dintre simptomele ADHD”, a spus Hatsu.

Studiul a fost publicat online, recent, în revista Nutritional Neuroscience.

Datele pentru această cercetare au fost colectate ca parte a studiului Micronutrienți pentru ADHD la tineret (MADDY), care a examinat eficacitatea unui supliment de vitamine și minerale cu 36 de ingrediente pentru a trata simptomele ADHD și controlul emoțional. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 134 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani.

Conform studiului, copiii care au asumat micronutrienți au avut de trei ori mai multe șanse de a prezenta o îmbunătățire semnificativă a simptomelor ADHD și dereglare emoțională decât cei care au luat un placebo. Rezultatul a fost publicat anul trecut în Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry.

Un alt studiu care a implicat aceiași copii, publicat la începutul acestui an în revista Nutrients, a arătat că în cazul familiilor care aveau niveluri mai ridicate de insecuritate alimentară au fost înregistrate mai multe șanse să prezinte simptome mai severe de dereglare emoțională, cum ar fi iritabilitate cronică, dispoziții de furie și izbucniri. de furie.

Studiile citate descriu o imagine similară, a spus Hatsu: „o dietă sănătoasă care oferă toți nutrienții de care au nevoie copiii poate ajuta la reducerea simptomelor ADHD la copii”.

„Ceea ce fac de obicei clinicienii atunci când copiii cu ADHD încep să aibă simptome mai severe este să mărească doza de medicamente de tratament sau să le administreze medicamente”, a spus Hatsu.

„Studiile noastre sugerează că merită să verificăm accesul copiilor la alimente, precum și calitatea dietei lor pentru a vedea dacă aceasta poate contribui la severitatea simptomelor”.

Copiii din studiul MADDY, care au îndeplinit toate criteriile pentru ADHD, au fost recrutați din trei zone: Columbus – Ohio, Portland – Oregon și Lethbridge, Alberta, Canada. Studiul s-a desfășurat între 2018 și 2020. Participanții fie nu luau medicamente, fie au încetat să le folosească cu două săptămâni înainte de începerea studiului.

Studiile privind aportul de fructe și legume și rolul insecurității alimentare s-au bazat pe datele colectate atunci când copiii au fost înrolați pentru prima dată în studiu, înainte de a începe să ia suplimentul cu micronutrienți sau placebo.

De ce dieta poate fi atât de importantă în ADHD?

Cercetătorii cred că ADHD este legat de nivelurile scăzute ale unor neurotransmițători din creier – iar vitaminele și mineralele joacă un rol cheie ca factori suplimentari în a ajuta organismul să producă acele substanțe neurochimice importante și în funcționarea generală a creierului.

„Toată lumea are tendința de a se irita atunci când apare senzația de foame, iar copiii cu ADHD nu fac excepție. Dacă nu primesc suficientă mâncare, acest aspect le-ar putea agrava simptomele”, susține Hatsu.

De asemenea, stresul părinților care sunt supărați că nu pot oferi suficientă hrană, sau hrană de o anumită calitate, copiilor lor poate crea tensiune în familie, lucru care ar putea duce la agravarea simptomelor pentru copiii cu ADHD.

Studiul MADDY este unul dintre primele care analizează relația dintre simptomele ADHD și calitatea dietei în rândul copiilor din Statele Unite și Canada.

„Acest lucru este important pentru că este mai probabil ca dietele occidentale comparativ cu altele, cum ar fi dieta mediteraneană, să nu includă suficiente fructe și legume” a mai declarat cercetătorul.

„Clinicienii ar trebui să evalueze starea de securitate alimentară a copiilor cu ADHD înainte de a crea sau de a schimba un program de tratament. Unele simptome ar putea fi mai ușor de gestionat”, conform declarațiilor lui Hatsu.

Co-autori suplimentari ai studiilor au fost L. Eugene Arnold, Lisa Robinette, Leanna Eiterman, Madeline Stern, Barbara Gracious, James Odei și Tonya Orchard.

Alți co-autori au venit de la Oregon Health & Science University, National University of Natural Medicine, University of Lethbridge, Orange Park Medical Center și Johns Hopkins University.

Traducere și adaptare după: ScienceDaily.com

deadmin_funpsi

Legătura dintre ADHD și demență peste generații

Un studiu de largi dimensiuni a descoperit o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor: părinții și bunicii persoanelor cu ADHD au avut un risc mai mare de demență.

„Descoperirile sugerează că există componente genetice și/sau de mediu comune la asocierea dintre ADHD și demență. Este nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele care stau la baza”, explică coordonatorul studiului, Le Zhang, doctorand la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică al Institutului Karolinska.

ADHD (tulburare cu deficit de atenție/hiperactivitate) este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată de o concentrare dificultoasă a atenției, impulsivitate și hiperactivitate. Se estimează că afectează aproximativ 3% dintre adulții din întreaga lume.

Numărul de persoane diagnosticate cu ADHD a crescut dramatic în ultimele decenii pe fondul intensificării gradului de conștientizare și cunoaștere a tulburării. Cu toate acestea, deoarece diagnosticul este încă relativ nou, a existat doar un număr limitat de studii, de dimensiuni relativ reduse, privind dezvoltarea demenței la persoanele cu ADHD. În plus, rezultatele acestora au fost, deseori, contradictorii.

Studiul de față a analizat peste două milioane de oameni născuți în Suedia între 1980 și 2001, dintre care aproximativ 3,2% au fost diagnosticați cu ADHD. Folosind registrele naționale, cercetătorii au recreat arborele genealogic al acestora ajungând la peste cinci milioane de rude biologice, inclusiv părinți, bunici și unchi și mătuși, și au investigat în ce măsură aceste rude au dezvoltat demență.

Cercetătorii au descoperit că părinții persoanelor cu ADHD aveau un risc cu 34% mai mare de demență decât părinții persoanelor fără ADHD. Riscul de apariție a bolii Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, a fost cu 55% mai mare la părinții persoanelor cu ADHD. Persoanele cu ADHD au avut mai multe șanse de a avea părinți cu demență cu debut precoce decât cu debut tardiv.

Asocierea a fost mai mică pentru rudele de gradul doi ale persoanelor cu ADHD, adică bunici, unchi și mătuși. De exemplu, bunicii persoanelor cu ADHD au avut un risc de demență crescut cu 10% în comparație cu bunicii persoanelor fără ADHD.

Deși studiul nu poate determina o relație cauză-efect, cercetătorii prezintă câteva explicații potențiale care pot fi explorate în cercetările viitoare.

„S-ar putea imagina că există variabile genetice nedescoperite care contribuie la ambele trăsături sau la factorii de risc de mediu la nivel de familie, cum ar fi statutul socioeconomic, care ar putea avea un impact asupra corelației”, spune Zheng Chang, cercetător al aceluiași institut. „O altă posibilă explicație este că ADHD crește riscul afecțiunilor fizice, ceea ce, la rândul său, duce la un risc crescut de demență”.

Studiul a fost realizat de către Karolinska Institutet din Suedia și a fost publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.

Click aici pentru a accesa testul nostru de autodiagnostic pentru demență!

deadmin_funpsi

Terapia prin alimentație: nutriția potrivită pentru simptomele ADHD

În ADHD, dincolo de medicație, o alimentație corectă poate constitui o parte importantă a tratamentului.

Alimentația potrivită, în sensul unei nutriții bune, este importantă în mod special pentru orice persoană cu ADHD. Mulți copii pot mânca relativ prost și pot funcționa destul de bine la școală și acasă, cel puțin pe termen scurt. Copiii cu ADHD nu pot.

Alimentația potrivită face diferența între a-ți pierde concentrarea la ora 11 dimineața și a avea succes la școală. Între a se juca liniștit sau a avea un acces de furie.

În multe cazuri, schimbările în materie de nutriție nu doar au îmbunătățit simptomele legate de hiperactivitate, concentrare și impulsivitate, dar au calmat, de asemenea, comportamentul opoziționist.

Trenduri alimentare vs. realitate

Cărți și mii de articole sunt publicate în fiecare an despre ce alimente ar trebui să consumi pentru a avea cel mai sănătos corp și creier. Și anumite sfaturi se schimbă de la an la an. Cu toate acestea, aspectele de bază ale alimentației sănătoase sunt constante. Copiii și adulții au nevoie de cantități adecvate de macronutrienți – vitamine, minerale, și fitonutrienți din fructe și legume.

Proteinele ar trebui să provină doar din carne, pește, fasole, nuci, lactate și cereale. Un copil trebuie să primească un gram de proteine în fiecare zi pentru fiecare kilogram de greutate corporală.

Dacă greutatea copilului tău este de 45 de kilograme, el sau ea ar trebui să mănânce 45 de grame de proteine pe zi. Ovăzul și quinoa sunt două cereale cu un conținut mai mare de proteine. Kale, broccoli și mazărea au cantități mai mari de proteine față de alte legume.

Carbohidrații trebuie să fie bogați în fibre și cu un indice glicemic scăzut. Indicele glicemic clasifică carbohidrații în funcție de efectul pe care îl au asupra nivelului de zahăr din sânge. Un aliment cu un indice glicemic mic scade nivelul de zahăr din sânge, reduce poftele, și mărește concentrarea. Cerealele integrale, fasolea, semințele și marea majoritate a legumelor sunt alegeri bune.

Un copil trebuie să consume grăsimi sănătoase, o combinație de grăsimi polinesaturate, monosaturate și saturate, evitând grăsimile trans cu orice preț. Deși majoritatea grăsimilor trans au fost eliminate sau reduse în cazul alimentelor procesate, ele mai pot fi întâlnite în anumite cazuri, cum ar fi în produsele de patiserie sau cartofii prajiți, în anumite restaurante. Orice produs ce conține printre ingredientele de pe etichetă cuvintele ulei „parțial hidrogenat” conține grăsimi trans.

Următoarele sugestii sunt recomandate pentru ADHD în mod specific:

  1. Evitați toate culorile, aromele și conservanții artificiali. Cercetările au arătat că aceste chimicale create de om determină copiii fără ADHD să fie hiperactivi și mai puțin concentrați. Efectele negative sunt mai pronunțate în cazul unui copil cu ADHD. Mulți părinți au observat agitație la copiii lor atunci când consumă colorant alimentar roșu sau îndulcitor artificial.

În Europa există o atenționare pe eticheta alimentelor ce conțin anumiți coloranți artificiali: „Poate avea efecte adverse în ceea ce privește activitatea și atenția în cazul copiilor.” Este important să citim etichetele.

Ca o regulă generală, cu cât există mai multe ingrediente pe etichetă (dacă nu sunt condimente), cu atât mai mult trebuie să fii precaut în ceea ce privește cumpărarea produsului respectiv.

  1. Fiți atenți la zahăr. Deși nu orice copil cu ADHD reacționează negativ la zahăr, este cel mai bine ca toți părinții să limiteze zahărul pe cât de mult posibil. Sucurile artificiale, dacă sunt oferite, trebuie să fie doar ocazional. Sucul de fructe trebuie să fie limitat la un pahar pe zi maxim. Fructele întregi, pe de altă parte, sunt recomandate.
  2. Micul dejun este cheia, iar prânzul este aproape la fel de important. Copiii cu ADHD trebuie să mănânce un mic dejun cu cantități generoase de proteine și grăsimi sănătoase, și să evite carbohidrații și zahărul. Alimentele bune pentru micul dejun sunt ovăzul, cerealele integrale, pâinea toast din cereale integrale cu unt de arahide sau migdale, iaurtul bogat în proteine cu nuci și fructe, sau carne ce nu conține nitriți și nitrați.
    Este întotdeauna o idee bună să adaugi nuci sau semințe în mâncarea pentru micul dejun deoarece conțin proteine și grăsimi sănătoase. Dacă copilul tău este mofturos pretențios, sunt recomandate smoothie-urile pentru micul dejun deoarece poți ascunde în ele ingrediente sănătoase care sunt camuflate de gustul bun al smoothie-ului.

Principiile micului dejun se aplică de asemenea prânzului – alimente integrale, niște proteine, mai puțini carbohidrați procesați. De exemplu un sandwich cu brânză sau carne și pâine ce conține cereale integrale și mai puțin sodiu sau hummus pe pită. A adăuga fructe și legume este o idee bună. Morcovii, țelina verde și feliile de mere sau pere sunt bune, dar orice fruct sau legumă preferă copilul tău este în regulă. Nucile sunt o gustare grozavă.

  1. Mănâncă alimente organice. Alimentele organice nu sunt mai nutritive decât alimentele non-organice, dar nu conțin pesticidele, hormonii și alți aditivi care au fost asociați cu ADHD. Consumarea alimentelor organice reduce cu 80% nivelul de pesticide consumat. A trece la o alimentație organică poate fi dificil și costisitor, însă există alimente organice la un preț accesibil disponibile pe piață.

Anumite fructe și legume au un nivel de pesticide mai ridicat față de altele. Puteți găsi o listă cu acestea pe EWG. Faceți tot posibilul și evitați-le pe cele care se află cât mai sus pe listă.

  1. Consumă carbohidrați sănătoși. Funcția principală a carbohidraților este aceea de a oferi energie corpului și în special creierului și sistemului nervos. Consumarea tipului greșit de carbohidrați – de la cei cu un conținut mare de zahăr la cei fără fibre, vitamine și minerale – va determina creierul copilului tău să își piardă din concentrare. Din fericire, există un număr mare de carbohidrați sănătoși dintre care poți alege. Morcovii, vinetele, fasolea verde, ardeii, lăptuca, roșiile, mazărea, alunele și nucile sunt exemple excelente de carbohidrați sănătoși. Lintea și toate tipurile de fasole, mazărea, tăițeii cu ou, pastele integrale din grâu, cerealele din tărâțe, orezul brun, boabele de ovăz presat, laptele, grapefruit-ul și merele sunt, de asemenea, alegeri bune. Dacă aveți un copil pretențios, multe dintre aceste ingrediente pot fi ascunse în supe sau chili.
  2. Mănâncă o combinație de grăsimi sănătoase. În ultimele câteva decenii, „grăsime” a devenit un cuvânt negativ. Grăsimile sănătoase sunt bune pentru corp și creier. Se recomandă folosirea uleiurilor de măsline, canola sau floarea soarelui ce au un conținut ridicat de grăsimi monosaturate. Grăsimile saturate ce se regăsesc în carne, ouă și lactate nu sunt atât de dăunătoare dacă se consumă în cantități rezonabile.
    Cel mai important este să te asiguri că alimentația conține o cantitate suficientă de acizi grași omega-3 care sunt un anumit tip de grăsime polinesaturată. Sunt cruciali pentru funcționarea creierului, iar deseori aceștia se regăsesc în cantități mici în cazul copiilor cu ADHD.
  3. Manâncă multe fructe și legume, având ca țintă cel puțin 6 porții pe zi. Este dificil să îl determini pe copilul tău să mănânce aceste alimente, însă merită efortul. S-a demonstrat că mulți copii cu ADHD prezintă un nivel scăzut de anitoxidanți. Un supliment de multivitamine/multiminerale poate umple unele goluri, dar nu poate asigura toate fitochimicalele care se găsesc în fructe și legume.

Vei fi surprins de schimbările pozitive pe care le vei vedea la copilul tău după ce pui în aplicare acest plan nutrițional.

Nu trebuie să modifici dintr-o dată obișnuințele alimetare ale familiei tale. Modifică-le gradual, dar constant.

deEchipa FunPsi Club

Atenția la sugari poate fi simptom ADHD

Comportamentele care vizează atenția, observate la bebelușii cu vârsta de 12 luni, par a fi simptom ADHD, observabil la vârsta de 4-5 ani.

Conform studiului, publicat de către Journal of Attord Disorders, reiese că au fost găsite asocieri semnificative între atenția senzorială non-socială, la sugarii cu vârsta de până la 12 luni și deficitele funcției executive, la cei de 4-5 ani.

Deși concluziile pot fi parțial atribuite modului de evaluare, prin raportul completat de către părinți, rezultatele sunt, de asemenea, în concordanță cu numeroasele cercetări anterioare care, descriu legăturile dintre ADHD și deficitele funcției executive.

În cadrul acestui studiu, 229 de părinți au completat chestionarul pentru primul an, o măsură de prevenție menită să identifice sugarii cu risc pentru un eventual diagnostic de tulburare a spectrului de autism.

Trei ani și jumătate mai târziu, când copiii aveau vârsta preșcolară, părinții au raportat despre simptomatologia ADHD și abilitățile funcției executive.

Astfel, una dintre concluziile studiului a fost că, atenția senzorială non-socială la vârsta de 12 luni a fost asociată semnificativ cu severitatea simptomelor de ADHD, la copiii de 4-5 ani.

deEchipa FunPsi Club

Ghid de vară pentru copiii cu ADHD

În plină pandemie, siguranța pe timpul verii înseamnă activități care implică distanțare socială, dar care pot fi distractive pentru copiii cu ADHD.

Folosiți aceste strategii pentru a comunica mai bine, pentru a crea activități la care să poată participa întreaga familie.

  1. Înfruntați mai întâi emoțiile și sentimentele dificile. Copiii și adolescenții cu ADHD se luptă adesea cu reglarea emoțională, flexibilitatea și controlul impulsurilor.
    Au niveluri scăzute de toleranță ceea ce poate duce la anxietate, furie și frustrare. Aceste emoții dificile contribuie la stresul familiei.
    Ascultați copilul și reflectați la ceea ce auziți, ca exercițiu de validare și empatie.
    Redirecționați atenția copilului către ceva calmant, atunci când este stresat sau supărat.
  2. Creați o rutină zilnică. Identificarea obiectivelor mari și pe termen lung pentru vară, nu va însemna mult fără un plan, pentru a le putea parcurge. Rutinele ajută la păstrarea consecvenței și la îmbunătățirea cooperării.
    Alături de familie, concepeți o rutină care valorează statornicia peste rigiditate și predictibilitatea peste restricție.
    Rutina ar trebui să stabilească regulat timpul de trezire, culcare și masă, precum și perioade pe parcursul zilei pentru activități, inclusiv ora de privit la televizor și socializarea online.
    Temelia oricărei rutine solide este colaborarea. Când vreți sa stabiliți un plan, întrebați copilul ce contează mai mult pentru el, iar acest lucru poate asigura implicarea lui.
    Odată ce planul este stabilit, scrieți tot ce ați propus și păstrați-l într-un loc vizibil, aspect important pentru copilul cu ADHD.
  3. Prea mult timp petrecut în fața unui ecran, indiferent dacă este un televizor sau un telefon mobil, este de departe cea mai mare preocupare în rândul părinților.
    Găsirea echilibrului din acest punct de vedere reprezintă o provocare pentru toate familiile. Cu atât mai mult acum, când utilizarea crescută a tehnologiei este normală și inevitabilă.
    Pentru a nu genera conflicte, stabiliți cât timp va putea avea acces la tehnologie și oferiți-i timp bonus, atunci când are comportamente dorite, cum ar fi finalizarea temelor de vacanță sau a sarcinilor. Astfel îl ajutați să înțeleagă că timpul petrecut în fata ecranului este un privilegiu.
  4. Socializare sigură. Copiii sunt plictisiți, frustrați și singuri. Ei au nevoie de prietenii lor și le revine părinților datoria, să-i ajute să ajungă la un echilibru, între siguranța personală și suspendarea timpului petrecut online.
    Mergeți cu ei în parcuri, unde își pot întâlni prietenii și unde pot interacționa și cu alte persoane, respectând regulile de distanțare socială.
deEchipa FunPsi Club

ADHD: atenție mai bună cu terapie digitală

Atenția este unul dintre punctele cele mai sensibile, atunci când este vorba de terapia pentru copii cu ADHD. Dar o intervenție terapeutică digitală, realizată printr-o interfață asemănătoare jocurilor video, se arată promițătoare în acest sens, potrivit unui studiu realizat în The Lancet Digital Health.

„Aceste descoperiri sunt dovezi care confirmă terapia digitală, ca intervenție sigură și ușor de pus în practică” a declarat cercetătorul Elena Cañadas, medic la Akili Interactive Labs, Boston, Massachusetts.

Studiul randomizat controlat, de 4 săptămâni, a implicat 348 copii, cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani, cu ADHD. Copiii au fost instruiți să utilizeze fie instrumentul de terapie digitală, fie o intervenție de control. Timp de 25 de minute pe zi, 5 zile pe săptămână.

Cu 3 zile înainte de începerea studiului până la sfârșitul acestuia, pacienții nu au luat niciun medicament. Scorul de testare al variabilelor de atenție, împreună cu indicele de performanță al atenției, care măsoară controlul cognitiv și atenția, au fost indicatorii principali ai studiului.

Cercetătorii au raportat că semnificativ mai mulți copii din grupul de intervenție și-au îmbunătățit scorul privind atenția. Scorurile simptomelor utilizate ca rezultate secundare, s-au îmbunătățit pentru ambele grupuri, fără diferențe între acestea.

deEchipa FunPsi Club

Alimentația ameliorează simptomele ADHD

Mărturia unei paciente afectată de ADHD la vârstă adultă, arată importanța alimentației în ameliorarea simptomelor.

Mă simt foarte bine nu mai obosesc atât de ușor. Acest lucrul este cel mai important pentru mine, pentru că nu mă mai simt anemică. Îmi dă putere și curaj de viață, multă energie, mă face să zbor. Totul totul de la alimentație. Nu am crezut așa ceva niciodată, dar am trăit-o eu, estepropria mea experiență.

Alimentația, în principal, include: morcov, țelină, boabe de hrișcă, orez brun, linte, nuci, alune, dovlecei, ardei gras, ciocolată cu o densitate de cel puțin 85%. Acestora li se adaugă ceaiurile din mușețel, mentă, cei verde și sunătoare.

Despre ADHD diagnosticat la vârstă adultă, poți citi dând click aici.

deEchipa FunPsi Club

ADHD diagnosticat la vârstă adultă

Iată mărturia unei paciente care a fost diagnosticată cu ADHD la vârstă adultă.

Mă confrunt cu o realitate dificilă – e ca și cum m-aș da cu capul de pereți. Mă afectează că nu pot să explic noțiunile necesare pentru școală. Este foarte greu la 31 de ani să vrei să faci multe lucruri dar să nu te poți concentra. Nu e greu să educi, e greu când uiți ce voiai să spui, ce voiai să-i povestești; chiar și când fac prăjituri, lucru care îmi place foarte mult, uit cantitățile dacă nu am rețeta alături. Mă gândesc că și ei îi va fi greu în viață. Încerc să o învăț o poezie, iar ea deja a uitat, iar eu nu știu cum să o ajut. Diagnosticul e greu de înțeles de cei care nu știu ce înseamnă ADHD la vârstă adultă… Ei văd că te descurci.

deEchipa FunPsi Club

Au fost identificate genele responsabile pentru ADHD, autism, bipolarism, depresie și schizofrenie

Un grup internațional de cercetători, în cadrul unui proiect coordonat de către University of Queensland și Vrije Universiteit in Amsterdam, au analizat mai mult de 400.000 de persoane pentru ca identifica genele responsabile celor patru tipuri de patologie psihiatrice.

„Înainte de a începe analiza, știam că multe tulburări psihiatrice sunt corelate între ele în baza naturii lor ereditare” a declarat unul dintre cercetători, profesorul Professor Christel Middeldorp.

„De multe ori observăm, în cadrul aceleiași familii, tulburări psihiatrice dar nu neapărat de același tip. Am analizat un set specific de gene implicate în dezvoltarea mai multor tulburări, gene care nu sunt legate în mod special, să spunem, doar de ADHD, dar se regăsesc și în alte tulburări psihiatrice. O parte dintre aceste gene sunt foarte prezente în anumite structuri cerebrale care determină evoluția tulburărilor în discuție” a continuat profesorul.

Deși nu au dat publicității setul de gene implicate în disfuncțiile menționate, cercetătorii specifică faptul că „genele au un rol în traseele și mecanismele biologice împărtășite în creier iar sinapsele joacă un rol vital în această interacțiune, unde celulele comunică între ele. De asemenea, am descoperit că genele active în creier au un rol determinant în dezvoltarea disfuncțiilor, în timp ce genele prezente doar în țesuturi nu participă la dezvoltarea acestora”.

Descoperirea este foarte importantă din perspectiva dezvoltării medicamentelor care să controleze, amelioreze sau chiar să vindece afecțiunile în discuție.

deadmin_funpsi

Materiale create de părinți

Aceste imagini ilustrează modul în care părinții din programele noastre se pot implica activ în terapia copiilor. Mai jos putem vedea materiale facute de o mama pentru fetita ei cu ADHD si discalculie.