Arhivă etichetă covid-19

deEchipa FunPsi Club

Tulburările cognitive datorate Covid-19 echivalează a 20 de ani de îmbătrânire

Decăderea cognitivă ca urmare a îmbolnăvirii severe cu virusul COVID-19 este echivalentă cu pierderea a 10 puncte IQ, conform unui studiu realizat de către o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Cambridge și Imperial College din Londra.

Descoperirile, publicate în jurnalul eClinicalMedicine, provin din BioResource NIHR COVID-19. Rezultatele studiului sugerează că efectele sunt detectabile chiar și la mai mult de șase luni după faza acută a bolii și că orice recuperare este, în cel mai bun caz, treptată.

Există din ce în ce mai multe dovezi că virusul COVID-19 poate provoca probleme cognitive și mintale de durată, pacienții raportând simptome de oboseală, „ceață cerebrală”, probleme de reamintire a cuvintelor, tulburări de somn, anxietate și chiar tulburare de stres post-traumatic (PTSD), chiar și la multe luni după trecerea prin boală. În Marea Britanie, un studiu a constatat că aproximativ una din șapte persoane au raportat că au simptome care includ dificultăți cognitive la 12 săptămâni după un test COVID-19 pozitiv.
Chiar și cazurile ușoare pot duce la simptome cognitive persistente, iar între o treime și trei sferturi dintre pacienții spitalizați raportează că mai suferă simptome de deteriorare cognitivă de la trei până la șase luni mai târziu.

Pacienții au fost supuși unor teste cognitive computerizate detaliate în medie la șase luni după faza acută a bolii, folosind platforma Cognitron, care măsoară diferite aspecte ale facultăților mentale, cum ar fi memoria, atenția și raționamentul. Au fost, de asemenea, evaluate scalele care măsoară anxietatea, depresia și tulburarea de stres post-traumatic. Datele lor au fost comparate cu cele ale grupului de control.

Este pentru prima dată când se efectuează o astfel de evaluare și comparație riguroasă în legătură cu efectele secundare ale infecției severe cu virusul COVID-19.

Supraviețuitorii COVID-19 au fost mai puțin precisi și cu timpi de răspuns mai lenți decât grupul de control. Diferențele s-au menținut și la verificarea efectuată după șase luni. Modificările majore au fost observate în cazul celor care au necesitat ventilație mecanică. Comparând pacienții cu 66.008 de persoane din grupul de control, cercetătorii estimează că amploarea pierderii cognitive este similară, în medie, cu cea observată într-un interval de 20 de ani, între 50 și 70 de ani, și că aceasta echivalează cu pierderea a 10 puncte IQ.

Există mai mulți factori care ar putea cauza deficitul cognitiv, spun cercetătorii. Infecția virală directă este plauzibilă între cauze, dar este puțin probabil să fie o cauză majoră. În schimb, este mai probabil ca o combinație de factori să contribuie la scăderea capacităților cerebrale, cum ar fi aportul inadecvat de oxigen sau sânge către creier sau blocarea vaselor de sânge mari sau mici, din cauza coagulării și sângerări microscopice. Dovezile cele mai clare sugerează că cel mai important mecanism poate fi deteriorarea cauzată de răspunsul inflamator al organismului și de sistemul imunitar.

Studiul de față a analizat cazurile spitalizate, însă echipa de cercetători susține că efectele, în formă mai ușoară, pot fi prezente chiar și în cazul pacienților care nu au fost suficient de bolnavi pentru a fi internați.

deEchipa FunPsi Club

Rolul conștiinței în distribuirea de știri false

Un studiu publicat în Journal of Experimental Psychology: General, realizat de cercetătorii din cadrul Școlii de Afaceri Fuqua de la Universitatea Duke, susține că există numeroși factori care ar putea determina oamenii să distribuie informații greșite, chiar și după ce au fost avertizați că acestea ar putea fi false.

Aceștia au concluzionat că un factor important îl are conștiința, care este una dintre cele cinci trăsături care cuprind personalitatea unui individ. În cazul distribuirilor de informații care sunt postate pe rețelele de socializare, conștiința pare a fi un factor cu adevărat important care determină relația dintre ideologia politică a unei persoane și dacă aceasta perpetuează dezinformarea.

În urma datelor analizate de cercetători a reieșit că participanții care au convingeri politice liberale și conservatoare au distribuit, într-o anumită măsură, știri eronate. Conservatorii care au avut scoruri scăzute la gradul de conștiință au distribuit informații eronate într-o măsură mai mare și au fost mai predispuși să repete un astfel de comportament decât liberalii sau conservatorii cu o conștiință mai înaltă.

Spre surprinderea cercetătorilor, datele au arătat că acei conservatori care au împărtășit informații false, au făcut-o indiferent de cât timp au petrecut pe rețelele de socializare, dacă au susținut ideile din povestea falsificată sau chiar pentru că încercau să-și alinieze sprijinul cu o anumită personalitate politică.

Analiza a constatat că participanții care au distribuit rapoarte eronate au fost motivați de dorința de a crea haos.

Acest comportament a dispărut aproape complet la oamenii cu niveluri mai mari de conștiință.
Sursa: neurosciencenews.com