Arhivă etichetă creier

deEchipa FunPsi Club

Confirmată legătura dintre Alzheimer și microbiom

Studiile au confirmat legătura dintre dezechilibrul în microbiom și dezvoltarea plăcilor amiloide în creierul uman.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenței. Încă incurabilă, aceasta afectează în mod direct aproape un milion de oameni din Europa și indirect milioane de membri ai familiei, precum și societatea în ansamblu ei. În ultimii ani, comunitatea științifică a intuit faptul că microbiomul intestinal joacă un rol în dezvoltarea bolii.

O echipă de la Universitatea din Geneva (UNIGE) și Spitalele Universitare din Geneva (HUG) din Elveția, împreună cu colegii italieni de la Centrul Național de Cercetare și Îngrijire pentru Alzheimer și Boli Psihiatrice Fatebenefratelli din Brescia, Universitatea din Napoli și IRCCS SDN Research Centrul din Napoli, confirmă corelația, la om, între un dezechilibru al microbiomului intestinal și dezvoltarea plăcilor amiloide în creier.

Acestea din urmă se află la originea tulburărilor neurodegenerative caracteristice bolii Alzheimer.

Proteinele produse de anumite bacterii intestinale, identificate în sângele pacienților, ar putea într-adevăr să modifice interacțiunea dintre sistemul imunitar și cel nervos și să declanșeze boala.

Aceste rezultate, care urmează să fie publicate în Journal of Alzheimer’s Disease, fac posibilă dezvoltarea unor noi strategii preventive bazate pe modularea microbiomului persoanelor cu risc ridicat de dezvoltare a bolii.

Influența asupra creierului

Bacteriile intestinale pot influența funcționarea creierului și pot promova neurodegenerarea prin mai multe căi. Una dintre acestea este influența asupra sistemului imunitar și, în consecință, modificarea interacțiunii dintre sistemul imunitar și sistemul nervos. Lipopolizaharidele, o proteină localizată pe membrana bacteriilor cu proprietăți pro-inflamatorii, au fost găsite în plăcile amiloide și în jurul vaselor din creierul persoanelor cu Alzheimer. În plus, microbiomul intestinal produce metaboliți – în special unii acizi grași – care, având proprietăți neuroprotectoare și antiinflamatorii, afectează direct sau indirect funcția creierului.

deEchipa FunPsi Club

Care zone din creier prevăd viitorul

Creierul ne ajută să luăm decizii contemplând consecințele din viitor, atât pentru acțiunile concrete cât și pentru cele teoretice.

Un exemplu foarte simplu este cel în care căutăm drumul cel mai scurt de la casa noastră, până la un restaurant dintr-o zonă a orașului.

Creierul ne va oferi diverse trasee mentale dintre care îl vom alege pe cel care corespunde cel mai bine intențiilor noastre.

Cercetătorii au descoperit că o structură precisă a creierului, denumită cortexul cingulat anterior este implicată în construirea modelelor și soluțiilor mentale.

De asemenea, această structură este responsabilă cu învățarea în baza modelelor mentale și cu elaborarea deciziilor.

„Neuro-biologia învățării pe baza de model este încă foarte puțin cunoscută și înțeleasă”, susține profesorul doctor cercetător Thomas Akam, al Universității Oxford.

Descifrarea modului în care creierul construiește modele mentale este esențială în înțelegerea felului în care ne adaptăm schimbărilor și luăm decizii cu flexibilitate.

Cum ar fi decizia pe care suntem nevoiți să o luăm când descoperim că strada pe care am ales-o pentru a ajunge la restaurant e închisă, de exemplu.

Una dintre provocările implicate în procesul de înțelegea a modului în care creierul ia decizii stă în distincția dintre alegerile în baza unui model cunoscut și alegerile libere, în condiții de noutate.

În urma studierii unui număr de 230.000 de cazuri, cercetătorii au ajuns la concluzia că deciziile în baza unui model și deciziile libere sunt utilizate în paralel.

În plus, rezultatele au evidențiat faptul că neuronii implicați în proces au prezentat mecanisme de actualizare, atunci când rezultatele au fost negative, chiar dacă erau deja anticipate sau suprinzătoare.

Experimentele pe animale de laborator au dovedit, în plus, că stingerea unor grupuri de neuroni în timpul acțiunii de luare a deciziei a dus la incapacitarea creierului de a lua o decizie.

Luarea deciziilor în cascadă, cu anticiparea consecințelor sau rezultatelor, este una dintre provocările cu care se confruntă neuro-știința modernă.

Mai mult decât atât, înțelegerea mecanismelor intuiției, care scurt-circuitează traseele computaționale cerebrale, presupune decifrarea unor operațiuni mult mai complexe.

deEchipa FunPsi Club

De ce creierul nu procesează niciodată informația de două ori în același mod

Foșnetul frunzelor, picăturile de ploaie de pe geam, ticăitul constant al ceasului sunt doar câteva exemple care ne ajută să înțelegem radicalele diferențe dintre modurile în care creierul nostru procesează informația.

Într-un moment ne regăsim cu privirea pierdută în picăturile care se scurg pe geam, o clipă mai târziu, fără ca noi sau ploaia să ne fi schimbat, gândurile au o cu totul diferită orientare.

Tehnic vorbind, același stimul, în același context, asupra aceluiași creier, produce efecte diferite.

Este clar că totul depinde de momentul în care stimulul ajunge în aria cerebrală care îl procesează și starea în care se găsește rețeaua neuronală în acel segment de timp.

Dar nu este clar dacă, de exemplu, fluctuațiile rețelei neuronale sunt aleatoare sau au un ritm bine definit.

O echipă de cercetători de la Max Planck Institute for Human Cognitive and Brain Sciences (MPI CBS) din Leipzig, Germania, a descoperit faptul că intensitatea semnalelor care ajung în zonele specifice ale creierului depinde parțial de intensitatea stimulului.

Primul filtru al intensității se găsește în cortexul cerebral. Trebuie specificat faptul că activitatea neuronală nu este niciodată zero, creierul fiind alimentat constant cu informații auto-perceptive, raportate de propriul organism.

Astfel, în funcție de starea rețelei neuronale într-un moment precis, anumite celule nervoase din așa-zis-ul cortex somato-senzorial primar pot fi excitate mai mult sau mai puțin.

Ceea ce înseamnă că reacția cerebrală este dependentă de „prioritatea de intrare” și că intensitatea semnalului va influența reacția ulterioară, în structurile de procesare înalte.

În plus, în afara faptului că structurile noastre cerebrale nu se comportă ca un computer, unde același semnal produce aceeași reacția, fluctuațiile legate de gradul de excitabilitate al cortexului nu sunt complet aleatoare.

Excitabilitatea într-un moment dat depinde de starea anterioară a rețelei. Cercetătorii vorbesc despre dependență temporală de lungă durată, sau auto-corelație de lungă durată, când se referă la aceste tipare funcționale.

Oricum, rămâne neclar faptul dacă o excitabilitate majoră duce la o experiență mai profundă. Atenția, de exemplu, când o concentrăm asupra unui obiect sau fenomen, are ca rezultat un răspuns puternic din partea creierului. Totuși, procesarea de nivel înalt din rețeaua neuronală împiedică perceperea conștientă a intensității acesteia.

deEchipa FunPsi Club

Neurologie: mâncarea e mai gustoasă când suntem înfometați

Cercetătorii au descoperit că atunci când ne este foame, creierul modifică modul în care percepem gusturile și aromele. Folosind marcatori optici și chimici, au identificat precis zona: în părțile laterale ale hipotalamusului.

Experimentele, executate la National Institute for Physiological Sciences din Japonia, au indicat faptul că mâncarea devine mai dulce când stomacul este gol. În plus, mâncărurile amare sau foarte acre devin mai ușor de acceptat de către papilele noastre gustative.

Noi preferăm, în general, mâncărurile dulci pentru că sunt un semn de resurse calorice care ne dau energie. De asemenea, evităm mâncărurile amare sau acre pentru că indică, preponderent, hrană stricată sau toxică. Dar în caz de înfometare, o serie de neuroni modifică întreaga chimie a creierului și ne face mai puțin pretențioși.

Evident, acest lucru ne este familiar în mod natural, toți știm cu câtă plăcere și fără discriminare mâncăm în caz de înfometare. Dar până acum nu se cunoșteau cauzele neurologice, chimice, modul în care creierul acționează în aceste condiții.

Mai mult, identificările căilor neurologice pot ajuta găsirea unor soluții în cazul diabetului și a obezității. Diabeticii au o predispoziție accentuată față de dulce, astfel încât mecanismele găsite în hipotalamus, ar putea schimba modul în care medicina acționează în privința acestei boli.

deEchipa FunPsi Club

Ziua Mondială a Creierului

Ziua Creierului a fost aleasă pentru a coincide cu ziua în care a fost înființată Federația Mondială de Neurologie, la 22 iulie 1957. În fiecare an, Ziua Creierului are o temă specifică, diferită de cea anterioară, astfel, în 2019 atenția se concentrează pe migrenă, o afecțiune prezentă la nivel mondial și care are efecte debilitante.

„Migrena afectează una din şapte persoane şi, alături de alte tulburări de acest fel, este una din cele mai frecvente cauze de dizabilitate la nivel mondial. Lipsa susţinerii cercetării şi a publicaţiilor în acest domeniu în ţările cu venituri scăzute până la cele cu venituri medii este dezamăgitoare şi alarmantă. În aceste ţări trăiesc aproape două treimi din populaţia lumii. Iar situaţia în ţările cu venituri ridicate încă necesită un progres semnificativ. Acordarea îngrijirii adecvate şi bazată pe cercetări ar schimba radical povara migrenei. Sunt necesare standarde îmbunătăţite de îngrijire, astfel încât toţi să poată avea acces la tratament indiferent de situaţia financiară, gen, cultură sau localizare”, declară preşedintele Zilei Mondiale a Creierului, profesorul Tissa Wijeratne.

Migrena reprezintă o boală neurologică caracterizată prin dureri severe de cap, tulburări cognitive, greaţă, vărsături, ameţeală, vertij, sensibilitate la lumină, sunete şi atingere. Este, de asemenea, asociată cu alte afecţiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral, boli cardiace, epilepsie, depresie, durere cronică, printre altele.