Arhivă etichetă meditatie

deEchipa FunPsi Club

Midfulness împotriva durerii fizice și a emoțiilor negative

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Yale a demonstrat că o simplă introducere, de doar 20 de minute, în tehnicile de mindfulness produce efecte semnificative asupra individului.

Mindfulness, conștientizarea și acceptarea unei situații fără a emite judecăți de valoare, s-a dovedit a fi utilă în tratamentul anxietății și depresiei. Hedy Kober, profesor de psihologie și psihiatrie, a dorit să înțeleagă modul în care creierul unor persoane, fără niciun fel de pregătire anterioară în tehnicile de mindfulness, va reacționa în urma unei scurte sesiuni de formare.

Astfel, după o ședință de doar 20 de minute, creierul și-a modificat reacțiile atât în privința durerii fizice cât și a emoțiilor negative.

În timp ce erau monitorizați prin intermediul tehnicilor de scanare cerebrală, subiecții au fost supuși la temperaturi foarte ridicate, la nivelul antebrațului, și expuși la imagini cu impact emoțional negativ.

În cazul durerii fizice, creierul s-a comportat ca și cum temperatura era aproape normală, doar ușor mai caldă decât de obicei. În cazul imaginilor negative, scanările au indicat modificări în traseele cerebrale, destinate estompării emoțiilor negative.

În timpul aplicării tehnicilor de mindfulness, reacțiile cerebrale nu au avut loc în cortexul prefrontal, care este responsabil cu gândirea rațională și deciziile conștiente, aspect care exclude implicarea deciziilor voluntare.

„Capacitatea de a rămâne în context, în moment, în timp ce experimentezi durere fizică sau emoții negative sugerează faptul că ar putea exista beneficii clinice din practicarea mindfulness-ului în contextul afecțiunilor cronice, chiar și fără o practicare îndelungată a tehnicilor meditative” declară Kober.

deEchipa FunPsi Club

Vacanța care îți schimbă ADN-ul

S-a constatat printr-un nou studiu ce a comparat petrecerea timpului într-un resort pentru meditație, o vacanța, și simpla relaxare în aceeași locație că amândouă îmbunătățesc reglarea stresului, funcția imună și alți markeri celulari sangvini.

Cercetătorii au măsurat activitatea genelor, markerii sangvini și starea de bine declarată în timpul vacanței și la mai multe luni după, și au găsit un ”efect de vacanță” crescut și rapid la toți participanții. Pentru cei care au continuat să mediteze, au fost găsite beneficii chiar și după 10 luni mai târziu.

”Vacanța într-un mediu de tip resort, relaxant, te scoate din rutina zilnică, ce poate constitui un mare stres, acesta ducând la adoptarea unei atitudini defensive, din presiunea de a îndeplini termene limită, confruntarea cu clienți furioși, ”bătăliile” cu colegii pentru resursele de a îndeplini o misiune ș.a.”, spune dr. Eric Schadt, director fondator al Institutului Icahn pentru Genomică și Biologie Multisistemică Muntele Sinai din New York.

”Atunci când mergi într-o vacanță relaxantă îi permiți corpului să iasă dintr-o postură defensivă, îți reduci nivelul de stres, care la rândul său afectează starea celulelor ce sunt implicate în sistemul tău imunitar”, a spus el.

La nivel molecular s-au produs modificări suplimentare sau mai frecvente în grupul care a meditat, incluzând o folosire și o prelucrare mai eficientă a proteinelor.

Scorurile ce măsurau starea de bine psihologic s-au îmbunătățit pentru toți participanții în ziua 5 și la o lună după încheierea vacanței. După 10 luni femeile care au meditat pe parcursul șederii în complex au avut o scădere mai importantă a simptomelor depresive și a stresului decât cele care au fost doar în vacanță.

Modificările expresiei genelor și biomarkerii de îmbătrânire s-au îmbunătățit semnificativ pentru toți participanții la studiu la sfârșitul perioadei de relaxare, indicând că au fost beneficii chiar prin simplul fapt de a fi în vacanță. În plus, femeile care dinainte obișnuiau să mediteze au avut o mai mare activitate a telomerazei, o enzimă care repară și întărește capetele cromozomilor.

Vacanța și meditația se pare că scad reacțiile de apărare, inflamatorii și cele imunitare, a spus Schadt.

”Există puține îndoieli asupra faptului că reducerea stresului este benefică pentru sănătate sau cel puțin asociată cu o mai bună stare de sănătate”, a spus dr. Guillaume Pare, co-director al Unității de Genomică McMaster de la Universitatea McMaster din Hamilton, Ontario, care n-a participat la studiu. ”Cu toate acestea, legătura dintre genele și căile specifice identificate în lucrare și efectele asupra sănătății va necesita mult studiu pentru a confirma cauzalitatea.”

Sursa:  http://www.psychcongress.com/

deEchipa FunPsi Club

Antrenează-ți voința!

„Există o cale de a întări voința cuiva? ”

Aceasta a fost întrebarea din mintea unor cercetători prin care ei au făcut descoperiri despre știința din spatele acestei virtuți umane. Făcând multe testări au descoperit că voința e ca un mușchi care obosește dacă e folosit peste măsură și care cere să fie realimentat.

Deci, dacă acționează ca un mușchi, poate fi și antrenat?

După încheierea câtorva studii, am primit răspunsul! Cu practica potrivită, voința poate fi întărită exact ca și alt mușchi din corp.

Avertizare necesară: ca orice altă practică, aceste exerciții pot fi provocatoare. De altfel, îți exerciți voința în același fel în care îți folosești mâinile și picioarele. Dar este demonstrat științific că vei obține rezultate.

Deci, deși va fi dificil pe termen scurt, probabil va fi mai ușor să spui nu tentațiilor în timp, așa că fă „gimnastică„ și rămâi pe planurile pe termen scurt.

Zece minute de meditație

Meditația îți va da rezultatele cele mai rapide de pe lista de programe de antrenament a voinței. Prin meditație îți antrenezi creierul să de concentreze și să reziste nevoii de a se rătăci. Cercetările arată că doar după 2-3 zile de practică a meditației pentru 10 minute pe zi, creierul va fi capabil să se concentreze mai bine, vei avea mai multă energie și vei fi mai pușin stresat.