Arhivă etichetă microbiom

deEchipa FunPsi Club

Legătura dintre bacterii și socializare

Un experiment recent a stabilit o legătură între gradul de socializare și prezența sau absența unor anumite bacterii în organism.

Deși experimentele au fost realizate, din motive tehnice și etice, pe șoareci, ele surprind caracteristici prezente și la indivizii umani.

În urma cercetărilor efectuate în laboratorul lui Sarkis Mazmanian, Luis B. și Nelly Soux, profesor de microbiologie și cercetător al Institutului de Cercetare Medicală Patrimonială, s-a demonstrat că, bacteriile care trăiesc în intestinul șoarecilor afectează un set specific de neuroni, responsabili de capacitatea de a socializa.

Șoarecii care au fost crescuți fără germeni, fără un microbiom intestinal, au prezentat comportamente antisociale semnificative, cum ar fi evitarea unui șoarece necunoscut mai degrabă, decât interacțiunea cu acesta.

Transplanturile de materii fecale de la șoarecii cu bacterii intestinale sănătoase efectuate la șoarecii fără germeni, au fost suficiente pentru a schimba activitatea acestor neuroni și, astfel, pentru a fi îmbunătățit comportamentul social.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, o anumită specie bacteriană care poate crește sociabilitatea.

Îmbunătățirea deficitelor sociale, cum ar fi cele concomitente cu depresia și autismul, ar putea fi realizate prin identificarea interacțiunilor dintre microbii intestinali, neuroni și efectele asupra sănătății întregului organism.

Sursa: neurosciencenews.com

deEchipa FunPsi Club

Confirmată legătura dintre Alzheimer și microbiom

Studiile au confirmat legătura dintre dezechilibrul în microbiom și dezvoltarea plăcilor amiloide în creierul uman.

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenței. Încă incurabilă, aceasta afectează în mod direct aproape un milion de oameni din Europa și indirect milioane de membri ai familiei, precum și societatea în ansamblu ei. În ultimii ani, comunitatea științifică a intuit faptul că microbiomul intestinal joacă un rol în dezvoltarea bolii.

O echipă de la Universitatea din Geneva (UNIGE) și Spitalele Universitare din Geneva (HUG) din Elveția, împreună cu colegii italieni de la Centrul Național de Cercetare și Îngrijire pentru Alzheimer și Boli Psihiatrice Fatebenefratelli din Brescia, Universitatea din Napoli și IRCCS SDN Research Centrul din Napoli, confirmă corelația, la om, între un dezechilibru al microbiomului intestinal și dezvoltarea plăcilor amiloide în creier.

Acestea din urmă se află la originea tulburărilor neurodegenerative caracteristice bolii Alzheimer.

Proteinele produse de anumite bacterii intestinale, identificate în sângele pacienților, ar putea într-adevăr să modifice interacțiunea dintre sistemul imunitar și cel nervos și să declanșeze boala.

Aceste rezultate, care urmează să fie publicate în Journal of Alzheimer’s Disease, fac posibilă dezvoltarea unor noi strategii preventive bazate pe modularea microbiomului persoanelor cu risc ridicat de dezvoltare a bolii.

Influența asupra creierului

Bacteriile intestinale pot influența funcționarea creierului și pot promova neurodegenerarea prin mai multe căi. Una dintre acestea este influența asupra sistemului imunitar și, în consecință, modificarea interacțiunii dintre sistemul imunitar și sistemul nervos. Lipopolizaharidele, o proteină localizată pe membrana bacteriilor cu proprietăți pro-inflamatorii, au fost găsite în plăcile amiloide și în jurul vaselor din creierul persoanelor cu Alzheimer. În plus, microbiomul intestinal produce metaboliți – în special unii acizi grași – care, având proprietăți neuroprotectoare și antiinflamatorii, afectează direct sau indirect funcția creierului.