Arhivă etichetă studiu sarcina

deEchipa FunPsi Club

Stresul și anxietatea în timpul sarcinii: efecte asupra creierului copilului

Un nivel ridicat de anxietate, depresie și stres în timpul sarcinii modifică dezvoltarea caracteristicilor cheie ale creierului fetal. Cercetătorii au urmărit o cohortă de 97 de femei însărcinate și copiii lor. Studiul confirmă și faptul că suferința psihologică cronică după nașterea copilului, în diversele ei forme, poate influența interacțiunea părinte-copil și sistemul de auto-reglare al copilului.

Acesta este primul studiu care evidențiază o legătură importantă între dezvoltarea alterată a creierului fetal in-utero și consecințele pe termen lung asupra dezvoltării cognitive pentru fetușii expuși la niveluri ridicate de stres toxic în timpul sarcinii.

În timpul sarcinii, cercetătorii au observat modificări ale adâncimii plierii corticale și ale volumului hipocampului stâng, ceea ce ar putea explica problemele de neurodezvoltare observate după naștere. În primele faze ale dezvoltării, acești copii pot experimenta probleme socio-emoționale persistente și pot avea dificultăți în a stabili relații pozitive cu ceilalți, inclusiv cu mamele lor sau cu persoana de referință pentru atașament.

„Prin identificarea femeilor însărcinate cu niveluri ridicate de suferință psihologică, clinicienii ar putea recunoaște acei bebeluși care sunt expuși riscurilor de neurodezvoltare și ar putea beneficia de intervenții precoce, direcționate”, a spus Catherine Limperopoulos, Ph.D., coordonatorul principal al studiului.

Indiferent de statutul lor socioeconomic, aproximativ una din patru femei însărcinate suferă de simptome legate de stres, cea mai frecventă complicație a sarcinii. Legătura dintre dezvoltarea problematică a creierului fetal, suferința psihologică maternă prenatală și rezultatele neurodezvoltarii pe termen lung rămân necunoscute. Studierea dezvoltării creierului fetal în timpul sarcinii prezită provocări din cauza mișcărilor fetale și materne, tehnologiei imagistice, problemelor raportului semnal-zgomot și schimbărilor în creșterea creierului.

În studiul de față, toate participantele însărcinate erau sănătoase, majoritatea aveau un anumit nivel de educație și erau angajate. Pentru a cuantifica stresul matern prenatal, anxietatea și depresia, cercetătorii au folosit chestionare auto-raportate. Volumul creierului fetal și plierea corticală au fost măsurate prin intermediul imaginilor reconstruite tridimensionale obținute prin scanări RMN. Neurodezvoltarea copilului de 18 luni a fost măsurată folosind scale și evaluări specifice.

Acest studiu se bazează pe lucrările anterioare de la Developing Brain Institute condus de Limperopoulos, care a descoperit că anxietatea la femeile însărcinate pare să afecteze dezvoltarea creierului bebelușilor lor. Echipa ei a descoperit, de asemenea, că sănătatea mintală a mamei, chiar și pentru femeile cu statut socioeconomic ridicat, modifică structura și biochimia creierului fetal în curs de dezvoltare. Aceste aspecte subliniază importanța sprijinului în ceea ce privește menținerea sănătății mentale a femeilor însărcinate.

„Scopul nostru este schimbarea paradigmei de îngrijire a sănătății și adoptarea acestor schimbări în sensul larg, pentru a sprijini mai bine mamele”, a spus Limperopoulos. „Ceea ce este clar este că intervențiile timpurii ar putea ajuta mamele să-și reducă stresul, ceea ce poate avea un impact pozitiv asupra simptomelor și, prin urmare, a copilului lor în dezvoltarea pre și post natală”.