Social-media: efecte psihologice

Scrollăm ore întregi, dar cu ce preț? Social media ne oferă conexiune și creativitate, dar schimbă tăcut creierul nostru, emoțiile și felul în care ne vedem pe noi înșine. Află ce se ascunde dincolo de like-uri și filtre și de ce adolescenții sunt cei mai vulnerabili.
O lume construită din aparențe
Pe rețelele de socializare, oamenii arată adesea doar partea luminoasă a vieții: poze reușite, amintiri frumoase, realizări. Rareori vedem momente de vulnerabilitate, oboseală sau tristețe. Astfel, social media devine un spațiu plin de imagini filtrate, care pot crea o realitate falsă și apăsătoare.
Moneda ascunsă: atenția noastră
Like-urile, share-urile și comentariile sunt „moneda” acestor platforme. Ce dau utilizatorii în schimb? Timpul și atenția lor. Algoritmii sunt construiți să ne țină captivi cât mai mult posibil, chiar dacă asta înseamnă că ajungem să derulăm ore întregi videoclipuri de 10 secunde, fără să ne putem opri.
Impactul asupra sănătății mintale
Studiile arată clar: utilizarea excesivă a social media este legată de anxietate, depresie, singurătate și probleme de somn. Adolescenții sunt cei mai vulnerabili.
Fetele între 11–13 ani și băieții între 14–16 ani resimt cel mai puternic efectele negative.
La 19 ani, când tinerii devin mai independenți, nivelul de anxietate legat de social media crește din nou.
Platforme și riscuri specifice
Instagram: accentuează problemele de imagine corporală la fete și băieți.
TikTok: expune copiii la informații inexacte, conținut dăunător și chiar la riscul întâlnirii cu prădători online.
Facebook: a fost criticat pentru că a pus interesele comerciale mai presus de sănătatea utilizatorilor.
Chiar și jocurile cu componentă socială, precum Roblox, pot facilita bullying-ul sau expunerea la conținut nepotrivit.
Beneficii reale, dar cu limite
Social media nu este doar negativă. Oferă comunități de sprijin, posibilitatea de a învăța lucruri noi, de a promova idei sau afaceri și de a descoperi culturi diferite. Problema apare atunci când nu există granițe clare între utilizarea sănătoasă și cea excesivă.
Ce putem face?
Educație digitală – atât copiii, cât și adulții trebuie să înțeleagă cum funcționează social media.
Monitorizare și control parental – adaptate vârstei și nevoilor fiecărui copil.
Dialog deschis în familie – despre ce înseamnă un consum sănătos.
Rolul specialiștilor – psihiatri și psihologi care să ghideze părinții și adolescenții în stabilirea limitelor.
Social media are un potențial uriaș de conectare, dar și un risc la fel de mare de izolare și suferință psihologică. Cheia este echilibrul. Ca părinți, profesori sau specialiști, avem responsabilitatea să ajutăm copiii și adolescenții să navigheze această lume virtuală cu discernământ și cu grijă față de propria sănătate mentală.