Rețelel de socializare și afecțiunile mentale

Apariția social media merge în paralel cu scăderea sănătății mentale globale, iar acum OMS listează depresia ca principala cauză de îmbolnăvire și dizabilitate. Au crescut și variațiile de dispoziție și sinuciderile printre adolescenți și adulții tineri.

(Clipul video corespunzător textului poate fi vizionat pe canalul YouTube FunPsi Club: Minutul Psi – click aici)

Centrul de cercetare pentru Media, tehnologie și sănătate al Universității din Pittsburg- dr. Brian A. Primack – urmărește și analizează datele, nu dau recomandări pro sau contra influenței social media asupra sănătății. Într-o analiză din 2018, dr. Primack și colegii au studiat 1730 de tineri adulți cu vărsta intre 19 și 32 de ani, separați în 5 grupe în funcție de cantitatea de socil-media folosită, de la cei abstinenți total la cei care o foloseau intens. Apoi au analizat simptomele lor de depresie și anxietate.

Anul trecut AAP a publicat obiceiurile actualizat vizând depresia și anxietatea în legătură cu privitul ecranelor pentru copii de 12 ani sau mai mari. În UK guvernul se gândește să pună restricții pe social media pentru a proteja copii și adolescenții.

Datele rezultate au arătat o legătură direct proporțională între volumul de social media urmărit și riscul de depreie și anxietate- adică riscul cel mai mic este pentru cantitatea cea mai mică sau deloc. Au găsit de asemeni asocieri similare între folosirea intensivă a social-media și izolarea socială, aspecte legate de alimentație și tulburările de somn.

Rezultatele corespund și cu o altă analiză recentă a 220.000 adolescenți din 2 țări separate. Acest studiu a grupat social media cu alte digital media cum ar fi jocurile video și folosirea smartphonului și au găsit că cei cei care folosesc intensiv ( mai mult de 5 ore pe zi) aveau un risc de 48%-171% mai mare de a acuza nefericire, depresie, comportament suicidar decât cei care foloseau puțin ( mai puțin de 1-4 ore pe zi).

Cu toate aceste date șocante, există totuși dificultăți în a stabili adevărata cauzalitate. Dat fiind că 3,5 miliarde de oameni folosesc activ acestă tehnologie, variabilele ce trebuie luate în considerare sunt nenumărate, avertizează acești autori.

Însă prof. Primack spune că există o legătură între folosirea social-media și depresie, anxietate și singurătate. Socializarea online ar putea înlocui interacțiunile directe, care se știe că sunt protective psihologic. Asocierea ar putea fi auto-selectivă la cei care deja au probleme de sănătate mentală – ei se îndreaptă spre social-media pentru a-și ameliora condiția. Ar putea fi și faptul că adolescenții și tinerii adulți , care deja sunt predispuși la a se compara cu semenii, să le fie greu să separe faptele reale de cele auto-proclamamte pe aceste platforme.

Alți cercetători consideră că ar fi mai instructiv de a analiza cum sunt folosite aceste platforme, decât cât de mult.

Cercetările recente ale dr, Primack și ale colegilor săi indică că un consum pasiv de social-media este corelat cu rate mai mari de depresie decât folosirea activă a lor ( să-ți creezi un conținut propriu conectat direct cu prietenii). Ei au găsit și o relație lineară cu numărul de platforme folosite, riscul de depresie și anxietate fiind mai mare la cei care folosesc un număr mare de platforme (7-11) în comparație cu un număr mic ( 0-2), chiar pentru acceași durată de timp petrecută pe social-media.

În aceelași timp, multe date sugerează că social-media poate fi o salvare pentru mulți . Dovezile arată un beneficiu considerabil când se dezvoltă rețele sociale de suport pentru a ajuta grupuri de persoane cu dizabilități sau cu tulburări psihice. Social– media poate crește stima de sine și poate îmbunătăți sănătatea generală prin promovarea opririi fumatului și a unor obiceuri alimentatre mai sănătoase.

Dar experiența la comun poate să și alimenteze trauma împărtășită. Cercetările lui Selkie s-au axat pe cyberbullyng și modurile în care influențează negativ starea sănătății mentale atât la victime cât și la agresori. El a constatat că doar fiind martor la un episod de cyberbulling poate avea efecte psihologice demonstrabile.

Adolescnții sunt la o etapă de dezvoltare când își crrează propria lor identitate și caută la semeni un ghidaj -”Identitatea lor esteformatăjurul folosirii tehnologiei- cine sunt, cercurile lor sociale, sentimentele lor de proprie valoare” spune Jhonny Tock, director de dezvoltare a afacerii la reSTART, facilitate de reabilitatre a tinerilor afectați de folosirea digital media, simptomele acestora imită pe cele din adicție la droguri și alcool, iar asta presupune o detoxifiere autentică pe o perioadă de 1-2 luni.” Noi încercăm să-i reconectăm la viață, la oameni și la importanța realționării” ei stau în centre unde nu sunt ecrane, în schimb zilele sunt pline de sarcini desemnate, activități ăn natură, condiție fizică, nutriție sănătoasă și sesiuni de terapie. Dar pentru că traiul în secolul XXI și evitarea digital media sunt imposibile, ei vor învăța să-și folosească telefoanele, computerele și alte elemente într-un mod productiv, sănătos, printr-un program de tranziție care poate dura 4-9 luni.

În octombrie 2018 New York Times” a publicat un articol ce detalia eforturile deopotrivă ale titanilor și ale angajaților din Silicon Valley de a-și ține copiii departe de tehnologia digitală. Un fost angajat al Facebook a avut o declarație memorabilă: „ Sunt convins că demonii trăiesc în telefoanele noastre și au un efect devastator asupra copiilor noștri.”

Dar cum pot profesioniștii din sănătate să depisteze semne de pericol legate de folosirea social media la pacienții lor? După Selkie, îngrijorarea părinților este primul semnal, apoi să-i întrebăm direct pe adolescenți despre folosirea social-media , dacă se luptă cu depresia sau anxietatea, cât de des folosesc aceste platforme și dacă vredată s-au simțit amenințați când le-au folosit – pentru detectatrea cyberbulling-ului.

Dar importatnt este să nu dăm vina pe adolescenții care folosesc social media, nici pe social media cu scopul de a renunța la ea. “ Noi trebuie să fim mai echilibrați față de ceea ce demonizăm” (Selkie)

Articol tradus din Medscape.