Arhivă etichetă sanatate mentala

deEchipa FunPsi Club

Studiu: tulburările mentale cresc riscul apariției bolilor fizice severe

O echipă internațională de cercetători a creat o hartă care stabilește relațiile dintre anumite boli mentale și o serie de condiții patologice severe de natură fiziologică.

Cercetătorii au descoperit faptul că în urma diagnosticării unui pacient cu o tulburare mentală, crește predispoziția acestuia de a dezvolta patologii severe, unele chiar potențial letale, cum ar fi problemele cardiace sau atacurile cerebrale.

„Am descoperit faptul că femeile care suferă de anxietate au 50% șanse în plus, față de restul populației, să dezvolte probleme cardiace sau chiar atacuri cerebrale. Într-un interval de 15 ani, o treime dintre femeile cu anxietate va dezvolta acest tip de tulburări medicale” afirmă coordonatorul studiului, John McGrath, MD, PhD, de la University of Queensland’s Brain Institute și Denmark’s Aarhus University.

„De asemenea, am studiat cazurile de abuz de substanțe, cum ar fi tulburările legate de alcool, și am descoperit că bărbații au 400% mai multe șanse să dezvolte probleme cu ficatul sau gută, într-un interval de 15 ani” a adăugat acesta.

Noul „Atlas”

Este știut faptul că pacienții cu tulburări mentale au atât o calitate redusă a vieții cât și o expectativă mai scăzută, cu circa 10 ani în cazul bărbaților și cu 7 ani în cazul femeilor.

Studiul care a dus la crearea hărții conexiunilor dintre bolile mentale și cele fizice, a implicat 5,9 milioane de persoane născute în Danemarca, între 1900 și 2015. Acestea au fost urmărite în perioada 2000 – 2016, pentru un total de 83,9 milioane de ani/persoană. Cercetătorii au urmărit pacienții timp de 17 ani pentru aspectele fiziologice și până la 48 de ani în ceea ce privește tulburările mentale.

Eșantionul foarte larg a permis cercetătorilor să identifice 10 tipuri generale de tulburări mentale și 9 categorii de boli fiziologice, care au dus la încadrarea a 31 de condiții medicale specifice.

În privința categoriilor medicale, acestea includ boli ale aparatului circulator, endocrin, respirator, gastro-intestinal, urogenital, muscular și scheletic, hematologic, neurologic și condiții generale de cancer.

Tulburările mentale includ Alzheimer, abuzul de substanțe, schizofrenia, tulburări de stare, tulburări nevrotice, alimentare, de personalitate, de dezvoltare, comportamentale, emoționale și intelectuale.

Cercetătorii au estimat un număr de 90 de asocieri, cuplate, între categorii generale de tulburări mentale și boli, și 310 de asocieri între tulburări mentale și boli specifice.

Concluzii interesante

Indivizii cu tulburări mentale prezintă un risc ridicat, 76 din 90, în ceea ce privește asocierea cu boli fiziologice specifice. După ajustările de sex, vârstă și epocă, „rata medie de hazard” (HR) a fost stabilită la 1,37 în cazul pacienților cu tulburări mentale.

Cea mai ridicată corelație se regăsește în cazul tulburărilor de alimentație, cu un HR de 3,62, și urogenitale, cu HR între 3,11 și 4,22. Cea mai scăzută a fost identificată în cazul cancerului, cu doar 0,80-0,84.

În același timp, schizofrenia pare să nu ducă la probleme musculare sau ale scheletului.

Una dintre cele mai mari probabilități a fost identificată în cazul asocierii cumulative dintre tulburările de stare și cele vasculare, cu valori între 40,9%, respectiv 32,6%.

Indiferent de tipul de categorii și corelații, riscul dezvoltării de boli asociate nu rămâne constant în timp. „Multe persoane cu tulburări mentale duc un stil de viață nesănătos, sedentar, cu o dietă nediversificată, tabagism sau alcoolism, aspecte care ar putea crește riscul unor boli și, în același timp, s-ar putea ca acestea să nu se trateze sau să solicite asistență medicală” declară McGrath. În plus, „probabil unele predispoziții genetice sau traume din perioada timpurie, ar putea contribui la creșterea riscului atât pentru tulburările mentale, cât și pentru boli”, a adăugat cercetătorul.

În concluzie, tulburările mentale nu sunt doar tulburări la nivel cerebral, cu multi-sistemice iar cea mai potrivită abordare este cea holistică, atât pentru tratament cât și pentru prevenirea cronicizării bolilor, fapt care duce la creșterea mortalității.

deEchipa FunPsi Club

10 Tips-uri pentru sănătatea creierului – prima parte

În ultimii ani există o explozie a informațiilor obținute din studiile despre creier. Se pot extrage însă câteva principii esențiale, bine fundamentate, care ne pot ajuta să ne îmbunătățim sănătatea creierului.

  1. SOMNUL
    Fără îndoială somnul de calitate reprezintă unul din cele mai importante cerințe pentru a avea un creier sănătos. Există o mare variație individuală privind numărul de ore de care necesită o persoană pentru a beneficia de un somn de calitate, ce variază de la 5 la 10 ore pe noapte.
    În timpul somnului scade utilizarea de energie și creierul începe o secvență de restaurare, înlocuind substanțele nedorite și înlocuind rezerva de energie ATP (adenosin trifosfat) ce a fost folosită pe parcursul zilei. De asemeni, în somn se favorizează procesele imunitare și recalibrarea sistemului endocrin.
    Informațiile și experiențele de peste zi sunt extrase din hipocamp și consolidate în diverse arii specializate ale creierului. Hipocampul le stochează temporar pe timpul zilei, funcționând ca memoria RAM a calculatoarelor. Dacă somnul nu este suficient, memorarea acestor evenimente cotidiene va fi afectată și de mai scurtă durată. De aici și ineficiența obiceiului de a învăța în noaptea dinainte de examen – putem să-l promovăm, dar nu vom reține prea multe informații.
    Tulburările de somn sunt complexe și pot fi cauzate de factori diverși: genetici, de mediu, stres, condiții medicale, tulburări psihice, creșterea nou-născuților și copiilor, ingestia de stimulante (cafeină, theofilină, theobromină, metilfenidat, anfetamine, modafinil, pseudoefedrină, cocaină ș.a.), durere, gândirea obsesivă / ruminativă, excitația și anticipația. Deși există multe variante de hipnotice, tratamentul cel mai eficient este o bună igienă a somnului.
  2. EXERCIȚIUL DE TIP AEROBIC
    Ca regulă generală, recomandările unui stil de viață sănătos pentru inimă sunt valabile și pentru sănătatea creierului. Creșterea fluxului sanguin duce la creșterea aportului de oxigen și îndepărtarea dioxidului de carbon și a produșilor reziduali.
    Numeroase studii demontrează efectele de promovare a sănătății ale exercițiilor aerobioce, incluzând: îmbunătățirea funcției cognitive, reducerea atrofiei cerebrale la vârstnici, creșterea stării de bine, scăderea depresiei, creșterea nivelului de energie.
  3. CONECTAREA SOCIALĂ
    Noi suntem, prin natura noastră, animale sociale. S-au făcut câteva studii în comunități de pe glob unde majoritatea persoanelor trăiesc peste 100 de ani. Scriitorul Dan Buettner de la National Geographic a studiat mult aceste comunități. El și echipa sa de cercetători au concluzionat câteva caracteristici de bază în 5 regiuni din lume unde există cea mai mare speranță de viață și cel mai mare număr de centenari pe cap de locuitor: un sentiment al scopului, obiceiuri zilnice de reducere a stresului, apartenența la o comunitate mai mare, punerea nevoilor familiei pe primul loc, participarea ca membru la un cerc social care întărește obiceiurile sănătoase.
    Aceste comunități unde indivizii trăiesc adesea o viață lungă și sănătoasă sunt denumite ”Zone Albastre”.

Partea a doua o puteți citi sau vizualiza dând click aici iar partea a treia, aici.