Există momente în care este dificil să decizi când te simți mai bine: alături de prieteni, lângă partener sau lângă proprii copii. Un nou studiu aduce clarificări în ceea ce privește secretul fericirii.
Rezultatele, publicate în Journal of Personality and Social Psychology, indică o diferențiere clară între trei contexte generatoare de fericire sau stare de bine. Primul se referă la compania prietenilor, al doilea la prezența partenerului intim iar al treilea la activități cu proprii copii.
Profesorul Nathan Hudson, coordonatorul cercetării, subliniază faptul că rezultatele sunt legate mai ales de activitățile recreative pe care le desfășurăm cu cei din jurul nostru.
Statistic tindem să petrecem mai mult timp plăcut în compania prietenilor, decât a familiei. În cazul partenerului intim și al copiilor sunt prezente activități mai puțin interesante, obligații, decizii care presupun aspecte critice.
La studiu au participat peste 400 de persoane, cărora li s-a cerut să aprecieze sentimentele lăsate de diverse experiențe alături de prieteni, copii și partener. Aprecierile au fost solicitate în spectrul „fericire”, „satisfacție”, „sens de împlinire”. Fiecare emoție a fost cuantificată cu un scor între zero și șase.
Concluziile studiului indică înspre faptul că secretul fericirii se plasează în zona prietenilor. De exemplu, activitățile de socializare ocupă 65% din timpul petrecut cu prietenii și doar 28% din timpul petrecut cu partenerul.
În ceea ce privește timpul petrecut în compania propriilor copii, subiecții l-au evaluat ca fiind pozitiv, chiar și atunci când este vorba de îngrijirea lor. Astfel, relația cu propriul partener rezultă cea mai puțin generatoare de fericire, comparativ cu prietenii și copiii.
Totuși, în condițiile în care au fost eliminate din ecuație activitățile care presupun îndatoriri, subiecții au raportat niveluri relativ egale de fericire față de toate cele trei contexte.
„Este foarte important să creăm oportunități pentru relaționare pozitivă cu partenerul intim și copiii” a specificat Hudson.
Toți dormim, dar nu toți avem un somn de calitate, iar acest aspect ne influențează viața extrem de mult.
Iată o serie de recomandări, pentru un somn de calitate, din perspectiva medicului psihiatru.
• Crează-ți un mediu propice pentru somn:
Iar daca toate acestea nu sunt suficiente pentru un somn de calitate:
-gândește-te să aplezi la un psihiatru, care îți va prescrie un tratament medicamentos;
-nu uita de tratarea afecțiunilor asociate;
-Foarte important: nu te stresa sa adormi si nu verifica ceasul pe parcursul nopții, pentru ca îți va prelungi insomnia.
Un studiu recent dezvăluie legătura dintre bacteriile din intestin și viața nostră socială.
Cercetătorii au demonstrat faptul că există o corelație între bacteriile intestinale, responsabile în mod principal cu diverse faze ale digestiei, și afecțiuni psihiatrice, precum depresia sau autismul.
Dar, până în prezent, microbiota intestinală nu a fost asociată, în concluziile experiementale, cu trăsăturile de personalitate.
655 de indivizi au fost implicați într-un studiu realizat de către Oxford University, concentrat pe axa microbiotă-intestin-creier.
Astfel, rezultatele analizei eșantioanelor de materie fecală au fost corelate cu datele extrase din chestionare despre personalitatea, comportamentul, viața socială, sănătate, obișnuințele alimentare și dinamica demografică a fiecărui participant.
Una dintre concluzii a fost că persoanele care au o viață socială dinamică prezintă și o diversitate mai mare a bacteriilor din intestin, aspect corelat și cu o sănătate generală mai stabilă.
„Studiul indică faptul că persoanele sociabile tind să aibă un număr ridicat dintr-un anumită spectru de bacterii, care este mai puțin prezent la persoanele cu autism” declară Katerina Johnson, coordonatorul cercetării.
Comportamentele care vizează atenția, observate la bebelușii cu vârsta de 12 luni, par a fi simptom ADHD, observabil la vârsta de 4-5 ani.
Conform studiului, publicat de către Journal of Attord Disorders, reiese că au fost găsite asocieri semnificative între atenția senzorială non-socială, la sugarii cu vârsta de până la 12 luni și deficitele funcției executive, la cei de 4-5 ani.
Deși concluziile pot fi parțial atribuite modului de evaluare, prin raportul completat de către părinți, rezultatele sunt, de asemenea, în concordanță cu numeroasele cercetări anterioare care, descriu legăturile dintre ADHD și deficitele funcției executive.
În cadrul acestui studiu, 229 de părinți au completat chestionarul pentru primul an, o măsură de prevenție menită să identifice sugarii cu risc pentru un eventual diagnostic de tulburare a spectrului de autism.
Trei ani și jumătate mai târziu, când copiii aveau vârsta preșcolară, părinții au raportat despre simptomatologia ADHD și abilitățile funcției executive.
Astfel, una dintre concluziile studiului a fost că, atenția senzorială non-socială la vârsta de 12 luni a fost asociată semnificativ cu severitatea simptomelor de ADHD, la copiii de 4-5 ani.