Arhivă etichetă depresie

deadmin_funpsi

Depresia post-partum

Perioada imediat după naștere este cea mai vulnerabilă pentru dezvoltarea unei afecțiuni psihice la femei.

Până la 85% din femeile care nasc resimt o instabilitate emoțională după naștere, denumită în engleză ”post partum blues”. Ea se manifestă frecvent prin fluctuații rapide de dispoziție, plâns facil, iritabilitate, anxietate. Simptomele sunt cele mai intense la 4-5 zile după naștere și durează câteva zile. În general însă, sunt limitate în timp și dispar spontan după 2 săptămâni.

Femeile care au simptome pentru perioade mai lungi de 2 săptămâni ar trebui să facă un screening pentru depresie postpartum.

Depresia post-partum este mai persistentă și mai debilitantă, adesea interferă cu abilitatea mamei de a se îngriji pe sine sau pe copil. Apare la 10-15% din totalul femeilor din populația generală. Atunci când nu este tratată se asociază cu alterarea stării de sănătate a mamei și cu restricție de creștere intrauterină. Cel mai frecvent se dezvoltă în primele 4 luni după naștere, dar poate apărea oricând pe parcursul primului an.

Femeile cu cel mai mare risc de a dezvolta depresie post-partum sunt cele care au un istoric personal de depresie, care au avut depresie post-partum la o naștere anterioară sau în timpul sarcinii.

Alți factori de risc sunt evenimentele stresante de viață sau cele cotidiene legate de îngrijirea copilului, lipsa suportului social, în special din partea partenerului, sarcina nedorită, nesiguranța financiară.

Semnele și simptomele sunt aceleași ca în depresia majoră: dispoziție tristă, plâns, lipsă de plăcere indiferent de context, insomnie, oboseală, perturbări de apetit, gânduri recurente de moarte. În mod specific sunt mai accentuate tristețea, anxietatea, disperarea. Mama are îngrijorări și obsesii privind sănătatea copilului, sentimente ambivalente sau chiar negative față de copil sau chiar gânduri intruzive de frică de a nu face rău copilului.

Depresia post-partum poate avea grade diferite de severitate. Inițierea precoce a tratamentului se asociază cu un prognostic mai bun. Incorect sau insuficient tratată, poate determina alterarea relației dintre mamă și bebeluș sau cu partenerul. De asemenea poate crește riscul de boală la mamă sau la bebeluș și poate afecta chiar și  dezvoltarea socială sau școlară a copilului.

Pentru femeile cu simptome ușoare sau moderate se indică psihoterapia individuală sau de grup și  psihoeducație privind afecțiunea. Aceste metode sunt foarte potrivite pentru mamele care alăptează.

Pentru cazurile moderate sau severe se recomandă farmacoterapie pentru 6-12 luni, iar la cazurile mai severe poate fi indicată internarea sau terapia electroconvulsivă, combinate cu psihoterapia.

Ca și concluzie, intervenția pentru tratarea depresiei post-partum este foarte importantă pentru că s-a dovedit că aceasta afectează negativ interacțiunea mamă-copil. Mamele cu depresie au mai des atitudini negative față de copil, îl percep mai solicitant, se implică cu dificultate în creșterea lui, pot fi mai retrase emoțional, mai triste. Este posibil să întrerupă mai repede alăptatul.

Copii mamelor cu depresie post-partum au mai frecvent probleme de comportament, întârziere în dezvoltarea cognitivă sau emoțională , retragere socială, instalare precoce a depresiei.

deadmin_funpsi

Depresia copiilor: înnăscută sau indusă?

Copiii mamelor cu depresie clinică prezintă un risc de trei ori mai mare de a dezvolta ei înșiși depresie decât colegii lor cu risc scăzut.

Cercetătorii lucrează pentru a înțelege bazele neuronale ale riscului, iar unele studii indică înspre modificarea stilului în care creierul copiilor de șase ani procesează recompensa. Întrebarea principală este dacă în cazul copiilor cu risc ridicat de depresie antecedentele materne sunt decisive sau există o predispoziție biologică.

Cercetătorii au observat, de multă vreme, modificări ale activității creierului asociate cu depresia la adulți, în special într-o zonă a creierului numită striatul ventral (VS), care este asociată cu motivația, plăcerea și comportamentele direcționate către obiective. În mod similar, mai multe studii au arătat că răspunsurile striatale la experiențele satisfăcătoare și plăcute sunt reduse la adolescenții cu părinți depresivi, ceea ce prezice dezvoltarea ulterioară a depresiei.

Cu toate acestea, studii mai recente arată că aceste modificări ale creierului pot apărea cu mult înainte de adolescență, perioadă cu risc crescut de depresie, în general.

Pentru studiul actual, autorul principal PhD Judith Morgan, de la Universitatea din Pittsburgh, Pennsylvania, SUA, a recrutat 49 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 și 8 ani fără antecedente de boli psihiatrice. Jumătate dintre mamele copiilor aveau antecedente de depresie clinică, iar jumătate nu aveau antecedente psihiatrice. Pentru a măsura activitatea creierului în procesele care implică recompensa, copiii au fost implicați într-un joc video în care trebuiau să indice, dintre două uși, pe cea care conține un simbol ascuns. Jocul se desfășura în timp ce erau supuși investigației neurologice pe bază de imagistică prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI).

Depresia poate perturba capacitatea părinților de socializare emoțională, un proces prin care copiii învață din reacțiile părinților la răspunsurile lor emoționale. Răspunsurile pozitive de socializare includ recunoașterea, imitarea și elaborarea, în timp ce răspunsurile parentale negative sau care afectează emoțional pot fi disprețuitoare, invalidante sau punitive.

Mamele care au participat la studiu au completat un chestionar extins, conceput pentru a măsura socializarea emoțională a părinților, și conținea prezentarea unui set de imagini situaționale ale manifestărilor de emoții pozitive ale copiilor. S-a urmărit înregistrarea reacțiilor părinților la acestea.

Corelând reacțiile anterioare ale copiilor la recompensă, în mod surprinzător, cei cu antecedente materne de depresie au prezentat semnificativ o activitate cerebrală redusă legată de recompensă în VS, dar numai dacă mamele lor au raportat răspunsuri mai puțin entuziaste și mai atenuante la emoțiile pozitive ale propriilor copii.

„În studiul nostru, experiențele depresive anterioare ale mamelor în sine nu au fost legate de răspunsurile modificate ale creierului la recompensă, pentru categoria copiilor de vârstă școlară timpurie”, a spus dr. Morgan. „În schimb, acest aspect a avut o influență semnificativă asupra răspunsurilor creierului copiilor numai în combinație cu reacția mamelor, cum ar fi capacitatea de a recunoaște, imita sau elabora emoțiile pozitive ale copilului lor”.

„Aceasta este o veste plină de speranță, deoarece intervențiile menite să încurajeze părinții pentru a încuraja emoțiile pozitive la copiii lor pot avea un impact puternic asupra dezvoltării influențate de circuitul cerebral al recompensei, în special pentru familiile de copii care pot fi expuși unui risc mai mare din cauza antecedentelor familiale de depresie.” a adăugat doctorul Morgan.

Studiul în discuție a fost publicat în Biological Psychiatry: Cognitive Neuroscience and Neuroimaging, publicat de Elsevier.

deEchipa FunPsi Club

YouTube: mesajele depresive sunt periculoase și pline de prejudecăți

Studiind 327 de videoclipuri de pe YouTube, legate de depresie, cercetătorii au descoperit că autorii perpetuează, fără să știe, stigmate și concepții greșite despre sănătatea mintală.

Ratele depresiei s-au triplat de la începutul pandemiei COVID-19 și cele mai recente estimări sugerează că aceste cifre rămân ridicate în comparație cu ratele pre-pandemice.

Într-o societate în care educația pentru sănătatea mintală nu este predată uniform în școli și în care majoritatea persoanelor cu depresie nu sunt tratate, pandemia a fost picătura care a umplut paharul.

Pentru a înțelege mai bine de ce persistă stigmatul depresiv, cercetătorii au examinat modul în care este descrisă depresia în sfera publică. În cadrul studiului au fost organizate sistematic 327 de videoclipuri YouTube despre depresie pe baza modului în care au prezentat cauzele depresiei, prognosticul și tratamentul recomandat.

S-a descoperit faptul că mesajele populare de pe YouTube pot perpetua, fără să știe, stigmatul și concepțiile greșite despre depresie.

Stigmatizarea face depresia și mai grea

Deși nu mai suntem în era instituțiilor mentale și a lobotomiilor, stigmatul față de depresie este prezent ca întotdeauna. Într-un studiu din 2018 care a implicat 1.173 de americani, s-a cerut subiecților să deseneze pe cineva cu depresie. 30% i-au considerat „violenți”, iar 20% au susținut utilizarea tratamentului chiar și fără acordul pacientului.

În mod curent se întâlnesc afirmații de genul „depresia nu este reală” sau „persoanele depresive sunt doar slabe și leneșe”. Se pare că percepția publică exagerează sau micșorează severitatea depresiei, evident, niciuna dintre ele nu surprinde adevărul.

Un astfel de stigmat scade capacitatea oamenilor de a face față depresiei și de a căuta ajutor. Acest aspect este îngrijorător, mai ales în cazul celor cu tendințe suicidale. Stigmatizarea poate fi considerată ucigașul principal în cazul persoanelor depresive.

Deși mulți cred că atribuirea de origini biologice depresiei, scade stigmatul social, însă studiile demonstrează că poate avea efectul opus. Când oamenii văd depresia ca pe o boală a creierului, este mai puțin probabil să dea vina pe individul depresiv. Dar în același timp, este mai probabil să vadă persoana cu depresie ca fiind „diferită”, „periculoasă” și „netratabilă”. Studiile arată că aceste convingeri pot diminua dorința oamenilor de a susține sau de a empatiza la nivel uman cu persoanele depresive.

Exemple de mesaje parțial adevărate

Aproximativ 50% din videoclipurile studiate prezentau depresia ca pe o afecțiune biologică, cum ar fi o „boală a creierului” sau „un dezechilibru chimic”.

Peste 40% au discutat despre modul în care contextul, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, abuzurile sau alte evenimente din viață, pot provoca depresie.

Depresia durează ani de zile … uneori toată viața. Acest mesaj este adevăr parțial, dar știința sugerează o imagine mai complicată. Pentru unii, depresia poate dura ani de zile în funcție de circumstanțele lor de viață și de accesul la tratament. Pentru alții, depresia poate dura doar câteva luni.

Unul dintre cele mai periculoase mesaje este cel care spune că depresia se rezolvă rapid, cu doar câteva „scurtături și soluții rapide”, similare celor transmise de diverși guru. Abordările de tipul „doar cu acest exercițiu te vei simți mai bine” nu sunt doar invalidante, ci și mincinoase. Este cu atât mai îngrijorător faptul că aceste videoclipuri amestecă termenii medicali cu soluții fantastice, inventate. Consumul de ciocolată, de exemplu, îți poate influența starea de moment, dar nu tratează depresia.

În realitate…

În majoritatea cazurilor, depresia este rezultatul unei combinații de circumstanțe biologice, de mediu și psihologice. Doar 8% din videoclipuri au prezentat mesaje care explică acest aspect. Poartă numele de „model biopsihosocial” și este acceptat în psihologia clinică și psihiatrie. Încadrarea depresiei, fie biologică, fie situațională, poate restrânge viziunea asupra potențialelor tratamente.

În realitate, multe tratamente funcționează pentru depresie. Cu toate acestea, s-ar putea să dureze ceva timp pentru identificarea combinației corecte de tratament care funcționează pentru un caz specific.

Conform studiilor: „majoritatea persoanelor care suferă de depresie se vor recupera în decurs de un an”.

deEchipa FunPsi Club

Grija pentru bani determină femeile să cheltuie mai mult

Conform unui studiu realizat de către Universitatea Hertfordshire, în perioade de criză, femeile tind să cheltuie mai mulți bani și sunt mai expuse riscului bolilor mentale.

Studiul coordonat de către profesorul Karen Pine, realizat pe un eșantion de 700 de femei, indică faptul că 79% dintre participante fac achiziții exagerate doar pentru a își ridica starea de bine.

Astfel, o parte dintre femei utilizează cumpărăturile ca o metodă de echilibrare emoțională, o modalitate de a se „anestezia„ față de dificultățile vieții sau de nemulțumiri. Deci, grija pentru bani, paradoxal, împinge femeile să cheltuie mai mult, conform studiului.

Capacitatea de control a emoțiilor este crucială pentru sănătatea mentală și fizică a indivizilor. Oamenii adoptă o varietate de soluții și moduri de a păstra echilibrul, printre care drogurile sau alcoolul.

Cumpărăturile, după cum pare, este una dintre metodele adoptate tot mai des de către femei.

„În același timp, mai rău, dacă ele nu pot cheltui, putem asista la o creștere a incidenței problemelor mentale, în special legate de anxietate și depresie” a explicat profesorul Pine.

Nu toate femeile din studiu și-au manifestat bucuria sau satisfacția în ceea ce privește abuzul de cumpărături. 25% au declarat că regretă, se simt vinovate sau rușinate în urma acestui tip de comportament.

deEchipa FunPsi Club

Riscul de infarct la vârstă adultă se vede din adolescență

Un studiu recent a demonstrat faptul că anxietatea și depresia din adolescență crește cu 20% riscul infarct la vârstă adultă.

În cadrul evenimentului ESC Congress 2020, Dr. Cecilia Bergh de la Örebro University, Suedia, a declarat: „Urmăriți cu atenție semnalele de stres, depresie sau anxietate care ies din normal în adolescență, căutați ajutor dacă problemele par să persiste. Dacă încurajăm un stil de viață sănătos cât mai devreme posibil în copilărie sau adolescență, sunt mai multe șanse ca acesta să persiste la vârstă adultă și să îmbunătățească sănătatea pe termen lung”.

Există semne că starea de bine mentală tinde să se deterioreze la tineri. Studiul realizat de Bergh a demonstrat corelația dintre depresie în adolescență și riscul crescut pentru bolile vasculare la vârstă adultă.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 238.013 persoane, născute între anii 1952 și 1956.

deEchipa FunPsi Club

Exercițiul fizic acționează ca un antidepresiv

Deși nu este complet recunoscut în practica clinică, exercițiul fizic își dovedește tot mai mult eficiența în prevenția și tratarea depresiei.

Exercițiul fizic este eficient în prevenția și tratarea depresiei, chiar dacă acest tip de intervenție nu a primit încă recunoașterea pe care o merită în practica clinică – raportează o nouă metaanaliză publicată în Current Sports Medicine Reports, revista ofocială a Colegiului American pentru Medicină Sportivă.

Dovezile eficienței practicării unei activități fizice în abordarea depresiei sunt substanțiale și cresc într-un ritm rapid, au spus Felipe Barretto Schuch și Brendon Stubbs, medici, autori ai studiului.

Cu toate acestea, încorporarea exercițiului fizic ca și componentă de bază a tratamentului este adesea inconstantă și i se dă o mică prioritate.

Au fost analizate date din 49 de studii prospective ce au inclus 267000 de persoane. Conform acestora, activitatea fizică a redus riscul de a dezvolta depresie cu 17%.

Efectul protectiv al mișcării a fost semnificativ pentru țări diferite și pentru subgrupe de pacienți.

O altă meta-analiză asupra a 25 de trialuri randomizate ce a implicat aproape 1500 de pacienți cu depresie a găsit un efect antidepresiv semnificativ al exercițiului fizic.

Este adevărat că mișcarea nu este la fel de eficientă ca și antidepresiv pentru toți pacienții. Cu toate acestea este regretabil că această indicație nu se regăsește printre cele date în prevenția și tratarea depresiei, focusul finnd doar pe medicația antidepresivă și psihoterapie.

deEchipa FunPsi Club

Vacanța care îți schimbă ADN-ul

S-a constatat printr-un nou studiu ce a comparat petrecerea timpului într-un resort pentru meditație, o vacanța, și simpla relaxare în aceeași locație că amândouă îmbunătățesc reglarea stresului, funcția imună și alți markeri celulari sangvini.

Cercetătorii au măsurat activitatea genelor, markerii sangvini și starea de bine declarată în timpul vacanței și la mai multe luni după, și au găsit un ”efect de vacanță” crescut și rapid la toți participanții. Pentru cei care au continuat să mediteze, au fost găsite beneficii chiar și după 10 luni mai târziu.

”Vacanța într-un mediu de tip resort, relaxant, te scoate din rutina zilnică, ce poate constitui un mare stres, acesta ducând la adoptarea unei atitudini defensive, din presiunea de a îndeplini termene limită, confruntarea cu clienți furioși, ”bătăliile” cu colegii pentru resursele de a îndeplini o misiune ș.a.”, spune dr. Eric Schadt, director fondator al Institutului Icahn pentru Genomică și Biologie Multisistemică Muntele Sinai din New York.

”Atunci când mergi într-o vacanță relaxantă îi permiți corpului să iasă dintr-o postură defensivă, îți reduci nivelul de stres, care la rândul său afectează starea celulelor ce sunt implicate în sistemul tău imunitar”, a spus el.

La nivel molecular s-au produs modificări suplimentare sau mai frecvente în grupul care a meditat, incluzând o folosire și o prelucrare mai eficientă a proteinelor.

Scorurile ce măsurau starea de bine psihologic s-au îmbunătățit pentru toți participanții în ziua 5 și la o lună după încheierea vacanței. După 10 luni femeile care au meditat pe parcursul șederii în complex au avut o scădere mai importantă a simptomelor depresive și a stresului decât cele care au fost doar în vacanță.

Modificările expresiei genelor și biomarkerii de îmbătrânire s-au îmbunătățit semnificativ pentru toți participanții la studiu la sfârșitul perioadei de relaxare, indicând că au fost beneficii chiar prin simplul fapt de a fi în vacanță. În plus, femeile care dinainte obișnuiau să mediteze au avut o mai mare activitate a telomerazei, o enzimă care repară și întărește capetele cromozomilor.

Vacanța și meditația se pare că scad reacțiile de apărare, inflamatorii și cele imunitare, a spus Schadt.

”Există puține îndoieli asupra faptului că reducerea stresului este benefică pentru sănătate sau cel puțin asociată cu o mai bună stare de sănătate”, a spus dr. Guillaume Pare, co-director al Unității de Genomică McMaster de la Universitatea McMaster din Hamilton, Ontario, care n-a participat la studiu. ”Cu toate acestea, legătura dintre genele și căile specifice identificate în lucrare și efectele asupra sănătății va necesita mult studiu pentru a confirma cauzalitatea.”

Sursa:  http://www.psychcongress.com/