Legătura dintre ADHD și demență peste generații
Un studiu de largi dimensiuni a descoperit o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor: părinții și bunicii persoanelor cu ADHD au avut un risc mai mare de demență.
„Descoperirile sugerează că există componente genetice și/sau de mediu comune la asocierea dintre ADHD și demență. Este nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele care stau la baza”, explică coordonatorul studiului, Le Zhang, doctorand la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică al Institutului Karolinska.
ADHD (tulburare cu deficit de atenție/hiperactivitate) este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată de o concentrare dificultoasă a atenției, impulsivitate și hiperactivitate. Se estimează că afectează aproximativ 3% dintre adulții din întreaga lume.
Numărul de persoane diagnosticate cu ADHD a crescut dramatic în ultimele decenii pe fondul intensificării gradului de conștientizare și cunoaștere a tulburării. Cu toate acestea, deoarece diagnosticul este încă relativ nou, a existat doar un număr limitat de studii, de dimensiuni relativ reduse, privind dezvoltarea demenței la persoanele cu ADHD. În plus, rezultatele acestora au fost, deseori, contradictorii.
Studiul de față a analizat peste două milioane de oameni născuți în Suedia între 1980 și 2001, dintre care aproximativ 3,2% au fost diagnosticați cu ADHD. Folosind registrele naționale, cercetătorii au recreat arborele genealogic al acestora ajungând la peste cinci milioane de rude biologice, inclusiv părinți, bunici și unchi și mătuși, și au investigat în ce măsură aceste rude au dezvoltat demență.
Cercetătorii au descoperit că părinții persoanelor cu ADHD aveau un risc cu 34% mai mare de demență decât părinții persoanelor fără ADHD. Riscul de apariție a bolii Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, a fost cu 55% mai mare la părinții persoanelor cu ADHD. Persoanele cu ADHD au avut mai multe șanse de a avea părinți cu demență cu debut precoce decât cu debut tardiv.
Asocierea a fost mai mică pentru rudele de gradul doi ale persoanelor cu ADHD, adică bunici, unchi și mătuși. De exemplu, bunicii persoanelor cu ADHD au avut un risc de demență crescut cu 10% în comparație cu bunicii persoanelor fără ADHD.
Deși studiul nu poate determina o relație cauză-efect, cercetătorii prezintă câteva explicații potențiale care pot fi explorate în cercetările viitoare.
„S-ar putea imagina că există variabile genetice nedescoperite care contribuie la ambele trăsături sau la factorii de risc de mediu la nivel de familie, cum ar fi statutul socioeconomic, care ar putea avea un impact asupra corelației”, spune Zheng Chang, cercetător al aceluiași institut. „O altă posibilă explicație este că ADHD crește riscul afecțiunilor fizice, ceea ce, la rândul său, duce la un risc crescut de demență”.
Studiul a fost realizat de către Karolinska Institutet din Suedia și a fost publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.
Click aici pentru a accesa testul nostru de autodiagnostic pentru demență!
