Asocierea dintre consumul de alcool și alte afecțiuni psihice

deadmin_funpsi

Asocierea dintre consumul de alcool și alte afecțiuni psihice

Psihoterapie online
Psihoterapie online

Conform unui studiu din 2020 făcut pe 2 milioane de participanți, cei care sunt afectați de depresie, tulburări anxioase sau bulimie sunt la un risc crescut de a consuma abuziv alcool.

Participanților li s-au adresat 3 întrebări: ”De câte ori în ultimele 3 luni ați băut 5 sau mai multe băuturi pe zi?; De câte ori pe săptămână beți, în medie?; Câte băuturi consumați într-o zi obișnuită?”.

Rezultatele studiului au arătat că cei care consumau zilnic erau mai frecvent bărbați între 18-34 ani, iar cei care consumau săptămânal erau mai degrabă femei de peste 65 ani.

Privind asocierea dintre Tulburarea Afectivă Bipolară și consumul de alcool simptomele intoxicației cu alcool sau ale sevrajului pot semăna cu cele din Tulburarea Afectivă Bipolară, făcând dificilă identificarea celor 2.

Tulburarea Afectivă Bipolară este caracterizată de o instabilitate a dispoziției în sens pozitiv dar exacerbat (cu episoade maniacale/hipomaniacale), alternând cu episoade depresive sau episoade mixte, în care pot coexista simptome din ambele stări. Fluctuațiile de dispoziție sunt însoțite frecvent de modificări ale nivelelor de energie și a pattern-ului de somn.

Consumul de substanțe este frecvent printre cei cu Tulburarea Afectivă Bipolară. Coexistența celor 2 entități duce la o instalare mai precoce a tulburării, la suicid sau la simptome mai severe. În plus, pot apare o frecvență crescută a violenței, a persoanelor fără locuință și costuri mai mari pentru sistemul de sănătate. Cele 2 afecțiuni se potențează una pe cealaltă, făcând diagnosticarea lor și mai dificilă.
Tratamentul Tulburării Afective Bipolară asociate cu consum de substanțe este la fel de provocator. Se folosesc: tratamentul farmacologic asociat cu intervenții psihosociale, care își propun să crească acceptarea diagnosticului, complianța la tratament, prevenirea recăderilor. Sunt eficiente și terapia de grup, psihoeducația și intervențiile motivaționale.

Tot o relație bidirecțională pare a fi între consumul abuziv de substanțe și insomnie. Genele ceasului biologic intern au variații care par să influențeze somnul și preferințele circadiene; una dintre gene este răspunzătoare de insomnia severă a consumatorilor de alcool. În timp ce doar 10-15% din populația generală suferă de insomnie, tulburările de somn apar între 30-80% dintre consumatorii de alcool. Perturbarea somnului agravează sevrajul acut și este un obstacol semnificativ; poate persista și ani întregi la cei cu istoric de consum crescut de alcool.

Consumatorii care au perceput alcoolul ca favorizant al somnului sunt la risc crescut pentru tulburările de somn și recăderi mai târziu.

Persoanele cu consum abuziv de alcool par să aibă afectat stadiul de somn cu unde lente, ceea ce duce la dificultăți de învățare, de memorie și performanță cognitivă. De asemenea este suprimat și somnul REM, cu vise. La 2-3 săptămâni de abstinență, pare a fi o revenire bruscă a somnului REM, pe care unii o resimt ca având vise foarte vii.

Tratamentul este complicat, deoarece medicii încearcă să nu folosească pentru tratarea insomniei medicamente cu potențial de abuz, adică hipnotice.

Ca și intervenții non-farmacologice se folosește terapia cu lumină pentru cei cu dereglări ale ritmului circadian; suplimente cu melatonină sau magneziu.

Pacienții cu ADHD sunt și ei la risc de a consuma abuziv substanțe, în special alcool, cannabis, cocaină și nicotină (aproximativ 15% dintre adolescenții și adulții tineri cu ADHD). Atunci când se întâmplă așa, identificarea și tratamentul ADHD devin si mai dificile. De exemplu, trebuie făcută distincția dintre ADHD și afectările date de alcool privind atenția, concentrarea și impulsivitatea. Multe substanțe psiho-active au efecte acute care mimează simptomele din ADHD (de exemplu marijuana duce la deficite în rezolvarea de probleme, organizare, atenție susținută, ce pot persista la mai mult de 3 săptămâni după abstinență).
Suprapunerea celor 2 entități nu este întâmplătoare. Impulsivitatea din ADHD poate crește riscul de a consuma alcool. Deficitul de dopamină caracteristic în ADHD îi face să caute substanțe care să o crească, iar asta e cel mai ușor de realizat cu substanțele de abuz.

Asocierea dintre ADHD și consumul abuziv de substanțe are un prognostic rezervat pentru ambele afecțiuni, deci ambele trebuie luate în considerare pentru tratament.

Intervențiile psihosociale trebuie adaptate la particularitățile ADHD, căci aceștia se vor implica mai puțin în tratament, probabil vor avea o aderență mai scăzută. Se recomandă psihoterapia. Deciziile privind farmacoterapia se fac împreună cu pacientul și familia și se insistă pe a lua doza prescrisă de medicație.

Autodiagnostic online
Autodiagnostic online

Despre autor

admin_funpsi administrator

Lasă un răspuns