Arhivă etichetă psihologie

deEchipa FunPsi Club

Atacurile de panică: soluții terapeutice

Minutul Psi: Atacurile de panică partea a treia

Într-un atac de panică, corpul tau are exact aceeași reacție fiziologică de tipul luptă sau fugi, specifică unei situații în care viața este cu adevărat pusă în pericol deoarece creierul nu face distincție între cele două situații.

Pentru că atunci când apare un atac de panică tu nu știi de ce se ântămplă, nu poți interpreta reacția intensă a corpului tău, experiența este cu atât mai ânspăimântătoare. Tendința naturală este să reacționezi cu și mai multă frică și cu senzația paroxistică de pericol.

Deoarece ân atacul de panică nu există un pericol imediat sau evident, ai tendința să inventezi, să atribui unul pentru senzațiile intense pe care le trăiește corpul tău. Iar dacă ân afară nu este nici un pericol, ajungi la concluzia că este ceva în neregulă grav la tine – că ai putea face un atac de cord că o să te sufoci și o să mori, că o să leșini sau n-o să mai poți merge, că o să-ți pierzi controlul și o să ânnebunești.

În acest moment frica ta crește în intensitate, ceea ce duce la creșterea reacțiilor corporale, care duce la și mai multă frică și tot așa.

Această spirală ascendentă poate fi evitată dacă ânțelegi că recțiile corpului tău nu reprezintă un pericol, ele sunt un produs al imaginației tale. Pur și simplu nu există nici o bază reală pentru aceste pericole percepute.

Există o diferență importantă între oamenii care au atacuri de panică și cei care nu au. Indivizii care sunt predispuși la atacuri de panică au o tendință de a interpreta simptomele corporale neplăcute sau neobișnuite într-un mod catastrofic. De asemenea au și tendința de a-și monotoriza constant corpul, sunt foarte atenți la stările interioare ale corpului și reacționează exagerat imediat ce simt ceva neobișnuit.

deEchipa FunPsi Club

Legătura dintre rețelele de socializare, depresie și anxietate

Minutul Psi: Rețelel de socializare și afecțiunile mentale Apariția social media merge în paralel cu scăderea sănătății mentale globale, iar acum OMS listează depresia ca principala cauză de îmbolnăvire și dizabilitate.

Au crescut și variațiile de dispoziție și sinuciderile printre adolescenți și adulții tineri.

Textul complet aici: https://funpsiclub.ro/2019/07/15/rete…

Aboneaza-te la canalul Fun-Psi Club pentru mai multe informatii despre fantasticul domeniu al psihicului uman!

deEchipa FunPsi Club

Cele 7 tipuri de inteligență

Tu cărui tip de inteligență aparții?

Teoria inteligenței multiple a fost propusă de către psihologul Howard Gardner în anul 1983. Acesta privește inteligența ca un cumul de modalități operatorii, mai degrabă decât ca o abilitate generală a minții noastre. Astfel, pentru a defini o „modalitate” operatorie, inteligentă, este necesară îndeplinirea următoarelor criterii:

  • Să aibă posibilitatea de a fi izolată în caz de traumă cerebrală
  • Să dețină o poziție în istoria evoluției
  • Să prezinte operații interne esențiale
  • Să fie susceptibilă de expresie simbolică (codificare)
  • Să prezinte o dezvoltare progresivă distinctă
  • Să se fi manifestat în savanți, copii precoce sau alte persoane extraordinare
  • Să beneficieze de suport tehnic din partea psihologiei experimentale
  • Să fi prezentă în descoperirile psihometrice

Pornind de la aceste filtre, Gardner a identificat șapte tipuri de inteligență:

  1. Muzical-ritmică
  2. Vizual-spațială
  3. Verbal-lingvistică
  4. Logic-matematică
  5. Kinestezică
  6. Interpersonală
  7. Intrapersonală

Ulterior, psihologul a propus considerarea inteligenței „existențiale și morale”.

Descoperind tipul de inteligență predominant se poate realiza orientare eficientă și parcursul optim de dezvoltare al unui copil.

Inteligența muzical-ritmică

Acest tip de inteligență are în vedere sensibilitatea la sunete, ritm, ton și muzică, în general. Persoanele cu o astfel de inteligență, în mod normal, au o ureche muzicală bună sau chiar ureche muzicală absolută. Reușesc să cânte cu ușurință, să folosească instrumente muzicale și să compună muzică.

Caracteristici de bază

  • foarte bună receptare a sunetelor
  • poate memoriza melodii
  • ritm bun
  • deosebește notele false sau discordante
  • ascultă cu plăcere o varietate de sunete
  • fluieră sau ține ritmul prin bătaia piciorului
  • talent în ceea ce privește instrumentele
  • compune muzică
  • sensibilitate la zgomot

Sugestii de carieră:

  • director de orchestră sau cor
  • compozitor
  • profesor de muzică
  • muzician
  • producător audio
  • cântăreț

În textele următoare vom prezenta, pe rând, celelalte tipuri de inteligență dar, între timp, pentru că părerea ta este foarte importantă pentru noi, te rugăm să răspunzi la un foarte scurt chestionar, dând click aici.

Aici poți citi despre inteligența vizual-spațială și despre cea verbal-lingvistică. Despre inteligența logic-matematică și cea kinestezică poți afla aici.

deEchipa FunPsi Club

Ce este inteligența?

„Dintr-o perspectivă îngustă, se pare că există la fel de multe definiții ale inteligenței câți experți care o definesc”

R.J. Stenberg

Ce cred psihologii, cercetătorii sau dicționarele că este inteligența? Am selectat, în continuare, principalele încercări de definire a conceptului.

Conform dicționarelor, principalele definiții sunt:

Cambridge Dictionary: „abilitatea de a învăța, înțelege și de a exprima judecăți sau de a emite opinii bazate pe rațiune”

Oxford Dictionary: „abilitatea de a își însuși și aplica deprinderi și cunoștințe”

Encyclopedia Britannica: „… abilitatea de adaptare efectivă la mediu, atât prin auto-schimbare cât și prin modificarea mediului sau descoperirea unuia nou… inteligența nu este un singur proces mental, cu mai degrabă o combinație între mai multe procese ale gândirii, cu scopul adaptării eficiente la mediul înconjurător”

Conform psihologiei, inteligența ar putea fi definită ca:

A. Anastasi: „Inteligența nu este o singură, unitară, abilitate ci, mai degrabă, un complex altcătuit din câteva funcții. Termenul denotă combinația de abilități necesară pentru a supraviețui și evolua într-o anumită cultură.”

M. Anderson: „… acel aspect al minții care pune în evidență capacitatea noastră de a gândi, de a rezolva probleme noi, de a fi raționali și de a înțelege lumea înconjurătoare”

S. S. Colvin: „o persoană posedă inteligență în măsura în care a învățat, sau poate învăța, să se adapteze la mediu”

A. Jensen: „Inteligența este un factor general care se regăsește în toate tipurile de manifestare” L. M. Terman: „Abilitatea de a dezvolta gândire abstractă”

Din punctul de vedere al cercetătorilor specializați în Inteligență Artificială, definițiile pot fi:

D. Fogel: „Orice sistem care generează comportament adaptativ pentru atingerea unor scopuri, într-o plajă de medii poate fi numit inteligent”

B. Goertzel: „Atingerea unor obiective complexe în medii complexe”

P. Wang: „Inteligența este abilitatea oricărui sistem de prelucrare a informației de a se adapta la mediul său în condiții de resurse și cunoștințe insuficiente”

deEchipa FunPsi Club

Exercițiu de exploare a emoțiilor pozitive

„Mă simt – Explorare a emoțiilor pozitive”

Prin intermediul acestui joc îl sprijin pe copil să exploreze situațiile în care are emoții pozitive în legătură cu o anumită situație.

  • Sunt bucuros.
  • Sunt vesel.
  • Sunt jucăuș.
  • Sunt prietenos.

Discutați despre ce anume îl face să se simtă astfel și cum ar putea aduce emoția respectivă într-un alt context din viața sa , spre exemplu: Cum ar putea aduce curajul într-un moment când îi este teamă.
Găsiți și alte asocieri de emoții pozitive cu diferite animale.